Ziua mondială fără Facebook


BiblioGeek

Spre sfîrșitul zilei de azi, marți, 28 februarie am aflat despre o zi specială — Ziua mondială fără Facebook. Pentru două miliarde de persoane pe Pămînt  acesta a devenit un acolit, un complice cotidian, care te ține aproape. Promotorii acestei zile și-au propus să lupte contra dependenței cibernetice, să protesteze contra intruziunii publicității, care pretinde că oferă informații și a aminti Facebook-ului că el este nimic fără utilizatorii săi. Ziua mondială fără Facebook a fost propusă pe Facebook în 2014.

Tărziu am aflat și am ratat astazi sa facem o cură de dezintoxicare socială 2.0 și în așa mod să măsurăm cît de mult suntem legați de rețelele sociale. :))

Poate totuși cineva va încerca să se depriveze de contactele, notificările de pe rețele care vin pe smartfon sau calculator fiecare minut.

View original post

Реклама

APRINDEM VEDETE NOI — 74: Muzică


Pentru necesitățile catalogării au fost introduse următoarele vedete de subiect tematic:

Chitarişti  / Гитаристы    787.61.071.2

IMG_3661Muzică de pian — Istorie şi critică   / Фортепианная музыка – История и критика 786.2.01/.08

Compozitori georgieni   / Грузинские композиторы  78.071.1(479.22)

Acordeonişti, baianişti (muz.) ; RT: Muzicieni, interpreţi instrumentali / Аккордеонисты, баянисты 786.8.071.2

Muzică, compozitori, muzicieni — Dicţionare bilingve  / Музыка, композиторы, музыканты – Двуязычные словари  78(038)=…=…      Читать далее

Strategii digitale pentru colecțiile de patrimoniu


Pe data de 22 noiembrie am participat la Atelierul Strategii digitale pentru colecțiile de patrimoniu la Iași, organizat de Qulto România.  Atelierul a început cu o prezentare generală despre Muzeul tradițional în lumea digitală. În muzeele din Marea Britanie arta are sunet, gust și miros. În muzeele lumii sunt implementate diverse tehnologii pentru a atrage câți mai mulți vizitatori. Un exemplu este muzeul din SUA, unde au recurs la implantarea cipurilor la peștii din acvariu ca vizitatorii să aibă posibilitatea printr-o lupa mare sa vadă care este structura peștilor. Iar cu ajutorul realității virtuale muzeul poate fi vizitat din fotoliu, utilizând tehnologii speciale. Utilizând cataloagele online utilizatorii pot avea acces la o informație vastă din muzee și nu numai.

Janos Pancza (Qulto Internațional) a prezentat ce este conceptul de COPE — Soluții Qulto pentru muzee. A relatat ce conține platforma Quto, proiectele sale pe platforma europeană. A vorbit despre conceptul de catalogare. OPAC-ul este creat pe baza formatului de catalogare MARC, care permite adăugarea și eliminarea câmpurilor dintr-o descriere a unei piese de muzeu. Este compatibil cu standardele internaționale și cu cele muzeale utilizate în România LIDO și EDM. Există posibilitatea de a converti bazele de date existente exemplu DocPad utilizat de muzeele din România într-o singură baza de date fără a pierde datele existente.

Un alt aspect ținea de catalogul online, care conține și niște formulare de descriere care pot fi editate. A demonstrat opțiunea de download a unei descrieri pe pertalul Europeana. Mi-a plăcut foarte mult soluția propusă de Qulto pentru muzeologi — registrul de evidență și registrul de inventar online, care la necesitate pot fi imprimate pentru ca să nu dubleze lucrul muzeologilor.

Diana Ghiorghieș (Quolto România) a prezentat Catalogul online Qulto pentru colecțiile muzeelor, care este bazat pe standarde muzeale și biblioteconomice:

  • A prezentat instrumentele de lucru de pe interfața catalogului pentru muzeologi. Catalogul are opțiunea de logare a muzeologului prin alegerea colecțiilor care deține muzeul.
  • A prezentat structura datelor de autoritate, descriptive și datele media.
  • A demostrat cum se face o înregistrare nouă pentru descrierea unui obiect din muzeu. Aici au apărut multe întrebări de exemplu duplicarea sau triplarea a unei descrieri pe care din ele să o lase în baza de date,
  • A fost abordată și problema termenilor de specialitate și s-a propus soluția de creare a un ghid de termeni de specialitate.
  • A demonstrat cum se atașează o imagine la o descriere din baza de date.
  • A prezentat interfața catalogului electronic pentru utilizatori, cum se face o căutare în catalog, cum vede utilizatorul descrierea obiectului căutat. Este o interfață destul de prietenoasă.

Dna Hidvig Brada (Qulto Internațional) a venit cu soluții bazate pe tehnologii pentru aplicații mobile, jocuri, educație muzeală. A vorbit despre:

  • ghidul turistic civiskultura.hu și despre jocul interactiv de cunoaștere o localității
  • portalul kultura.malopolska.pl, contribuția Qulto la acest portal. A fost propus un soft pentru unificarea colecțiilor a 7 muzee din regiunea Monopolska într-o bază de date unică. Portalul conține 117 986 obiecte descrise, ai posibilitatea să faci căutare simplă și avansată ce îți permite să filtrezi căutările. M-a impresionat foarte mult soluția de interacțiune dintre imagine și utilizator prin bara de instrumente atașată de imagine. O poți personaliza prin mărire sau micșorare, să editezi aplicând stilul sau culorile din meniul propus, să o transformi într-o carte poștală, să joci puzzle sau să o descarci pe calculator. Poți face distribuire pe facebook, twitter, pinterest.
  • MuzeuMap.hu un portal, unde sunt 23 de muzee membre din Ungaria. Pe această platformă sunt introduse 197 243 de înregistrări și 56 762 de imagini și sunt plasate expoziții virtuale interesante.
  • un exemplu foarte frumos de creare a conținutului digital a oferit Muzeul de istorie militară, care a utilizat galeriile foto, cronologie, marșuri unităților militare și informația plasată pe portal și a dezvoltat uniforme militare și hărți puzzle, teste și jocuri pe roluri
  • realitate augumentată Jurnal de licean de Valeriu Braniște. Este un jurnal, scris de un tânăr licean din Sibiu, cu aproximativ 100 de ani în urmă, și adus online mai aproape de cititorii Bibliotecii din Brașov, în colaborare cu Qulto.
  • Modulul Qulto Education care este bazat pe sistemul Moodle permite muzeologilor să creeze lecții interactive, cuvinte încrucișate, teste pe diverse teme bazate pe colecțiile muzeale. Un exemplu interesant a fost jocul cu puzzle: după ce utilizatorul a completat corect puzzle unei personalităţi ca Shakespeare imediat se afişează biografia autorului. Astfel utilizatorul va cunoaşte mai multe lucruri interesante.

Dnul Robert Bodnar (Quolto România) a prezentat ghidul turistic Qulto versiunea demo pentru Iaşi. A prezentat interfaţa pentru muzeologi câmpurile care trebuie să le completeze și interfaţa pentru utilizatori. A explicat regăsirea obiectivului turistic, descrierea obiectivului din trei blocuri: date generale, galerie foto şi o hartă, unde utilizatorii ghidului pot vedea ce alte obiectice turistice sunt în apropierea locului unde se află. A fost prezentată şi experienţa Ghidului turistic din oraşul Chişinău — Să ne cunoaștem orașul. Aici au fost mai multe discuţii. De ce avem nevoie de această aplicaţie dacă este google maps? Cât de utilă este această aplicaţie? Dacă se găseşte în primele poziţii atunci când se fac căutări în google?

După părerea mea această aplicaţie este foarte utilă pentru comunitatea chişinăuiană:

  1. nu este necesar să o descarci pe dispozitivile mobile şi este uşor de utilizat
  2. informaţia despre obiectiv este inedită — ceea ce nu găsesţi uşor pe internet
  3. este galeria foto
  4. chiar dacă se bazează pe google maps uşor pot găsi alte obiective turistice din locul în care mă aflu.

După aceste discuţii am avut timp să testăm aplicaţiile inovative Qulto.
Au fot patru zone: OPAC; Educaţie; Turism; Jocuri şi teste.
M-au impresionat mult cărţile poştale personalizate. Apropiind tableta de o carte poştală am răsfoit altfel fragmente din Jurnalul de licean de Valeriu Branişte. Jurnalul conţine desene originale, fragmente audio şi pagini de manuscris digitizate.
Am călătorit online scanând Qr coduri, am rezolvat puzzle şi am plasat drapele pe harta interactivă din 1914-1918.

Călătoria de o zi la Iași a fost foarte interesantă, am aflat și văzut multe lucruri noi pe care se poate de implementat și la noi în bibliotecă. Am observat că și colegii din România se confruntă cu multe probleme una di ele fiind unificarea termenilor de specialitate și altele.

Termeni

Qulto — Companie ce oferă soluții software, hardware, și de managementul conținutului pentru biblioteci, muzee, arhive și edituri, precum și pentru alte organizații din domeniul culturii, turismului sau educației.

OPAC — Online Access Public Catalog traducere din limba engleză Catalog Online de Acces Public

MARC — Catalog lizibil la calculator (M. Regneală); format de catalogare

LIDOLightweight Information Describing Objects (standard de descriere folosită de muzeologi)

EDMEnterprise Data Management

DocPadun generator dinamic de site-uri statice

Moodle(abrevierea de la englezescul Modular Object-Oriented Dynamic Learning Environment) este un software liber și Open source de învățare, cunoscut de asemenea și ca un Sistem de Management al Cursului, Sistem de Management al Învățării sau ca un Spațiu de Învățare Virtual.

Google mapseste un serviciu online specializat în cartografierea online a globului pământesc și permite vizualizarea de hărți, fotografii făcute din satelit cu suprafața Pământului și chiar returnarea de obiecte pierdute.

Bibliografie

  1. Regneală, Mircea. Dicționar explicativ de biblioteconomie și știința informării. — Vol. 2. București, 2001. P. 77.
  2. Moodle. Accesat: 01.12.2017 Disponibil: https://ro.wikipedia.org/wiki/Moodle
  3. Hărți Google. Accesat: 01.12.2017 Disponibil https://ro.wikipedia.org/wiki/H%C4%83r%C8%9Bi_Google

Это слайд-шоу требует JavaScript.

#SuperCoders la bibliotecă


În anul 2017 atelierele de programare pentru copii de 10-13 ani — #SuperCoders — s-au desfășurat în biblioteci.

La 22 octombrie și Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu a fost gazda acestui eveniment, organizat de Orange Moldova, Centrul de Studii Universitare și Programul Novateca.

30 de copii, însoțiți de părinții lor au venit la biblioteca ca să facă primii pași în lumea codurilor, creînd animații în limbajul de programare Scratch, fiind ghidați de progamatorul Mihaela Pânzaru. În timp ce copiii foloseau tehnologiile, părinții au fost asistat la o sesiune dedicată siguranței pe internet și protejării datelor personale cu caracter personal. În cadrul acestei sesiuni părinții au aflat ce reprezintă datele cu caracter personal, în ce mod trebuie să vorbească cu copiii despre prezența pe diverse platforme online. Un interes deosebit a fost manifestat pentru subiectul Control parental:

WikIncubator, ScanLab, RemakeOPAC și DesignStudio la Maratonul utilizatorilor BM


Maratonul utilizatorilor Bibliotecii Municipale B.P. Hasdeu și a bibliotecilor din suburbiile capitalei, precum și bibliotecile din centrul Moldovei a demarat ieri, 17 octombrie, ora 11.00, după cuvîntul de salut al directorului general al BM „B.P. Hasdeu”, dr. Mariana Harjevschi.

Spațiul Bibliotecii centrale a fost divizat în patru zone: WikIncubator, ScanLab, RemakeOPAC și DesignStudio. Utilizatorii, înregistrați pentru fiecare secțiune, au fost ghidați și instruiți de moderatorii: DesignStudio — dr. Mariana Harjevschi; RemakeOPAC — Andrei Covaliov, Ion Zestrea și Victor Rusu, toți angajați ai Departamenului Tehnologia Informației; ScanLab — Maria Staver, Galina Tomșa și Olga Tulbure, de la Departamentul Management infodocumentar; WikIncubator — Eugenia Butnaru de la Departamentul Tehnologia informației și subsemnata, Ludmila Panzari.

Ca la un veritabil Maraton, utilizatorii aveau și susținători — bibliotecarii de la bibliotecile din muncipiul Chișinău și zona Centru. Atmosfera Maratonului era una energizantă — utilizatorii de toate vârstele, plini de entusiazm au lucrat la sarcinile stabilite, trecînd și peste o pauză neașteptat de lungă — pana de curent electric.

Pe parcursul zilei maratoniștii:

  • au scanat 505 coperți pentru catalogul electronic al Bibliotecii Municipale;
  • au învățat cum se publică un articol pe Wikipedia, experimentând în Cutia de nisip și nu numai;
  • au fost familiarizați cu catalogul electronic al BM — cu interfața pentru public — OPAC, cu arhitectura sistemului informațional Koha, utilizat la BM și au încercat să ofere soluții pentru personalizarea OPACului.

A fost o zi plină de sentimente pozitive, zi în care utilizatorii au demonstrat dorința de a învăța, cunoaște lucruri noi și a contribui la dezvoltarea serviciilor bibliotecii.