Elena Taragan, drd., șef sector Secția Studii și cercetări
În contextul marcării a 10 ani de formare a bibliotecarilor în cadrul Campusului Competențelor, Biblioteca Municipală a derulat patru ateliere pentru bibliotecari din bibliotecile publice din toată țară, reunite sub genericul „Transformarea digitală în acțiune”. Formatorii Bibliotecii Municipale și-au prezentat aporturile pe care, prin competență și acțiune, le aduc bibliotecii în ceea ce privește aspectul de importanță majoră pentru actorii implicați activ în societatea informațională, și anume, îmbrățișarea digitalului. Prezentăm în cele ce urmează conținutul acestor ateliere, invitându-vă totodată să rămâneți în continuare cu ochii pe agenda Campusului Competențelor.
Atelier „Crearea booktrailer-urilor”
Formator: Ludmila Pînzari, director adjunct, BM „B.P. Hasdeu”
Ludmila Pânzari a inițiat biblioetcarii în „tainele booktraile-ului”, revelând adevăratele posibilități pe care acesta le are în atragerea utilizatorului la colecția de carte, în cazul în care acesta se face cu resurse creative și angajament real. Primul booktrailer a fost realizat în anul 1986 (nuvela „Wildwood” de John Farris), iar de atunci piața a tot profitat de acest instrument extrem de eficace. Este important să ne gândim la durata booktrailer-ului, care nu trebuie să depășească 2 minute, timp în care trebuie să „creăm tensiune”. Booktrailer-ul trebuie să includă un punct culminant, o intrigă, să nu plictisează, întrucât vorbim astăzi de „civilizația spectacolului” (Mario Vargas Llosa). Booktrailer-urile se clasifică din punct de vedere al realizării și, respectiv, al conținutului. Conform primului criteriu avem film, slideshow, animație, din punct de vedere al conținutului – narative, de atmosferă (care se axează pe emoție) și conceptuale. Toate însă trebuie să „esențializeze” conținutul cărții. Formatorul a vorbit despre etapele pe care le parcurgem în realizarea booktrailer-ului, punctând și aspecte tehnice (precum modul de conversie a diferitelor formate, programele pentru elaborare, drepturile de autor, prezența bibliotecilor audio gratuite pe youtube care pot fi accesate și de unde putem prelua secvențe sonore). Să nu uităm de creditele finale care cuprind creditele de identificare și de producție. Dragi bibliotecari, creați booktraler-uri!
Atelier „Povestea bibliotecii într-un ziar”
Formatori: Cristina Dicusar, bibliograf, Secția „Memoria Chișinăului”; Mariana Cocieru, specialist, Biblioteca „Ițic Mangher”
Cristina Dicusar și Mariana Cocieru au vorbit despre „anatomia” unei reviste digitale, pornind de la experiența proprie în cadrul bibliotecii. Cristina Dicusar este responsabilă de revista digitală a secției „Memoria Chișinăului”, iar Mariana Cocieru îngrijește revista „Arhivarius” și ziarul „Dimineața capitalei” ale Bibliotecii „Ițic Mangher”. Formatoarea Cristina Dicusar a vorbit despre elementele constitutive ale unei reviste, despre cuprinsul acesteia, care se gândește pornind de la întrebarea „Cine ne este cititorul?”. Întrucât „Memoria Chișinăului” elaborează o revistă digitală destinată bibliotecarilor, profilul ei este ajustat în corespondență. Ce elemente trebuie să conțină cuprinsul? Un editorial, care anunță ce va include numărul în cauză, articole, interviuri, recenzii și critici, rubrici recurente. Este de notat, așa după cum s-a dat exemplu SUA, că e o practică anglo-saxonă ca o revistă a bibliotecii să cuprindă recenzii/recomandări de carte din partea bibliotecarilor. Aceștia se bucură în Occident de un mare credit de încredere și sunt citiți cu interes. Interviurile se fac cu personalități invitate la varii evenimente instituționale, iar rubricile recurente abordează subiecte de interes din arealul „Memoriei Chișinăului” (personalități, legende ale urbei). Elaborarea unei astfel de reviste este o asumare de responsabilitate, întrucât este imaginea intelectuală a ceea ce produce biblioteca. Mariana Cocieru a avut un discurs cu pregnantă componentă aplicativă, purtându-i pe bibliotecari în „călătoria Canva”. Formatoarea a prezentat cele două reviste pe care le elaborează Biblioteca „Ițic Mangher”, și care se editează atât online cât și în format fizic, specificând informațiile pe care trebuie să le cuprindă, în mod logic, fiecare pagină, numărul optim de pagini în cazul unor asemenea publicații (24 de pagini), a intercalat în discursul ei privind machetarea în Canva a revistei propriile exemplificări cu articole din publicațiile mai sus-menționate, demonstrând modul în care se lucrează, tehnic, la cuprins, plasarea textelor, alegerea dimensiunii titlurilor și subtitlurilor, utilizarea imaginilor, alegerea culorii de fundal. Ambele formatoare au avut intervenții pertinente, suprimând esență în discursul lor, ajutându-i astfel pe bibliotecari să-și operaționalizeze lucrul în această arie.
Atelier „Securitatea cibernetică”
Formator: Gabriela Bulduma, șef serviciu, Secția tehnologia informației
Formatorul Gabi Bulduma a acoperit o serie de aspecte ce țin de siguranța noastră în mediul online, începând cu crearea parolelor sigure (care pot fi generate automat dar trebuie în acest caz personalizate), protejarea dispozitivelor personale, evitarea amenințărilor cibernetice (inginerie socială, fishing), încheind cu recomandarea de a vizita site-ul sigurantadigitala.md, unde, sub formă de teste, putem învăța mai multe despre un comportament responsabil pe online. De regulă, companiile mari au manageri de parole, care actualizează parolele cu o anumită periodicitate. Dacă avem posibilitatea să utilizăm autentificare în doi factori, care este o autentificare în mai mulți pași, trebuie să accedem la ea pentru că presupune un plus de protecție. Când vine vorba de protejarea dispozitivelor personale, aceasta se face, desigur, prin PIN, dar și prin actualizarea în permanență a soft-urilor. Dacă, din nefericire, cineva reușește totuși să ne acceseze conturile, restabilirea datelor se face prin procesul de back-up. Acesta presupune să facem periodic o copie a datelor, pe care să le păstrăm în altă parte. Să nu trecem cu vederea un aspect foarte important: aplicațiile mobile. Aici trebuie să fim atenți, atunci când descărcăm o aplicație, la ce surse ne solicită aceasta accesul. O aplicație de taxi e firesc să ne solicită accesul la locație, zoom-ul la microfon și cameră video, dar atunci când observăm că profilul aplicației nu corespunde cu sursa la care ne solicită accesul, ei bine, să renunțăm la această aplicație și să căutăm una mai bine făcută. Desigur, formatoarea nu a uitat să atenționeze asupra concursurilor dubioase existente pe internet, care ne trimit linkuri și accesarea cărora ar putea permite unor programe de spionare să ne invadeze dispozitivele. A se evita în mediul online participarea la discuții instigatoare la ură și alte forme de hărțuire cibernetică. În Republica Moldova există Legea cu privire la securitate cibernetică care va fi activă începând cu 2025.
Atelier „Instrumente IA în bibliotecă”
Formator: Evelina Schin, bibliograf, Secția „Memoria Chișinăului”
Acest atelier s-a materializat datorită experienței de care a avut parte bibliograful la Școala de vară din Sibiu. Ecaterina Schin a vorbit despre inteligența artificială ca concept, importanță practică, cu trăsăturile ce o caracterizează, autonomie și adaptabilitate, cu instrumentele/aplicațiile pe care le oferă, cu rentabilitățile ei ridicate și cu provocările pe care le implică. Desigur, formatoarea nu a neglijat să atenționeze că există aspecte defavorabile, că această nouă mare transformare produce efecte asupra pieței muncii (deși nu în sens negativ, precum s-ar crede la prima vedere), că presupune schimbări calitative în competențele pe care angajații trebuie să le posede astăzi. ChatGPT este astăzi un instrument extrem de utilizat mai ales de tineri, întrucât le ușurează considerabil eforturile, dar, unele țări merg spre a-l interzice în școli, întrucât utilizatorii îl folosesc de la vârste prea fragede. Cu toate acestea, munci precum realizarea rapoartelor în instituții pot fi simțitor ameliorate prin utilizarea IA-ului. În bibliotecă, e de specificat că instrumentele IA-ului pot ajuta la atragerea și acordarea de suport utilizatorilor, întrucât îmbunătățesc asistența în procesul de cercetare științifică, presupun acces la o bază de date net superioară. Biblioteca Națională a Franței, ca exemplu de referință, a purces la organizarea unei biblioteci digitale cu toate imaginile pe care biblioteca le deține, oferind astfel un spectru extrem de divers pentru orice solicitare. De asemenea, nu e de ignorat că anumite aplicații se caracterizează prin faptul că oferă conținut original, irepetabil, specific fiecărei accesări în parte. De asemenea, IA poate oferi repere, idei, alternative pentru generarea titlurilor, sloganurilor, mesajelor promoționale, scoțând pe om din „dificultatea creativității”.
Formatoarea a realizat după aceea o serie de exemplificări a modului în care funcționează varii aplicații, astfel încât cei prezenți la sesiune au văzut modul generării unor imagini conform descrierii, modalitatea în care se rezumă conținuturi, sau cum se face o traducere expres.
Suntem de părere că Inteligența artificială ne schimbă modurile de gândire și solicită noi configurări de atitudini, dar este totodată calea ca omul să se apropie mai mult de ceea ce este cu adevărat uman, lăsând în seama roboților ceea ce pot ei să facă. Încurajăm utilizarea rațională a Inteligenței artificiale în biblioteci, solicitându-le totodată bibliotecarilor să nu uite că creativitatea ne definește și că nu trebuie să lăsăm pe seama altor instrumente cultivarea acestei virtuți eminamente umane.
BiblioGeek 