Încă o dată despre expoziții virtuale


În acest articol vreau să abordez încă o dată tema expozițiilor virtuale. Expozițiile virtuale publicate pe blogurile noastre în majoritatea cazurilor sînt statice, prezentînd numai coperta cărții cu o descriere bibliografică și adnotare (copiată din carte sau internet). Diferența între expoziție virtuală și revistă bibliografică nu este clară.

O expoziție virtuală are scopul de a prezenta colecția bibliotecii într-o formă sistematizată, utilizînd instrumente web destul de variate.

Recent am citit pe blogul Библиотечный навигатор (blogul serviciului activitate metodică și inovații a bibliotecii centrale N. Nekrasov din Krasnodar) articolul Создание виртуальных книжных выставок:  o sinteză concisă a ceea ce este o expoziție virtuală, avantajele, limitările unei expoziții virtuale, tipologia, diversitatea formelor de prezentare a expozițiilor (unele cunoscute și utilizate de biblioteci, altele destul de interesante, ca mind mapping, Google Maps, ThingLink, Publisher), softurile utilizate în crearea expozițiilor, algoritmul creării unei expoziții virtuale de carte, exemple de expoziții virtuale, scurte instrucțiuni cum se face o expoziție de carte în Power Point si Thinglink și o listă bibliografică de surse.

Vă invit să lecturați acest material, în speranța că în curînd vom putea vedea și altfel de expoziții virtuale.

Блоги и страницы библиотек в социальных сетях открывают такую сферу применения инноваций, как  виртуальных выставки, которые служат наглядной демонстрации библиотечного фонда 

Реклама

Booktuber sau pasiunea pentru lectură


Recent am avut o discuție cu fiica prietenei mele. Ea îmi povestea cît de interesante sînt clipurile de pe Youtube și m-a întrebat cum se numesc persoanele care le publică. Pînă atunci nu m-am gîndit la aceasta sau nu eram atentă, pentru că acest gen de publicații în bibliotecă nu este popular. Dar, cum afirmă revista franceza Figaro „noii idoli ai celor tineri nu sînt vedete din televiziune, dar cele de pe Youtube”. În cele ce urmează, voi vorbi despre booktuberi, videoblogeri.

https://www.youtube.com/channel/UClR00gi1pCDT7hPuTDWNyvA

Maria Pokusaeva, booktuber

Booktube este o comunitate pe Youtube, care a aparut conform datelor din Google în 2006-2007, dar a început să se manifeste activ în lume, în ultimii trei ani. Această comunitate este un mediu sigur pentru cei care sînt pasionați de lectură și partajează cu alții impresiile de lectură. Dacă deții o cameră web de calitate, un tripod, un microfon, un movie maker sau un soft mai bun, un audacity și ești impesionat de o carte citită, Booktube este un loc perfect pentru a exprima opinii sau a recomanda personal ceva.

Booktuberii povestesc în video materialele create despre noutățile editoriale, despre operele clasicilor, cărțile preferate. Unii booktuberii devin foarte populari. Multe edituri colaborează cu videoblogerii, oferind informații despre apariții editoriale, conștientizînd că recenziile blogerilor contribuie la creșterea interesului față de cărțile noi.

Primul lucru care îl observi, atunci cînd vizionezi un video de acest gen, este entuziasmul celor care povestesc despre cărți. Și înțelegi, că procesul nu se rezumă la o simplă relatare despre o carte în fața unei camere de fimat. Dar este un mod nou, inovativ de a reflecta și vorbi despre cărți.

Mi-am pus întrebarea: Există o astfel de comunitate de booktuberi în Moldova? Există, dar nu atît de dezvoltată ca în alte țări. Le-ași numi chiar încercări de booktube. Pe Youtube puteți găsi cîteva materiale video.

O altă întrebare care a apărut: În ce mod ar putea biblioteca să utilizeze acest gen de publicații? Bibliotecarul are un rol de mediator între carte și cititor, el poate să concretizeze recomandarea unor cărți prin diferite forme și să le publice pe diferite platforme sociale.

O lecție care trebuie să fie învățată, referitor la fenomenul booktuber — biblioteca poate avea succes pe web, dacă vorbește despre literatură unui public larg, adresîndu-se, în același timp cititorilor tineri, ținînd cont de regulile lor de joc și respectă cultura web.

Mai joi sînt cîteva surse, din care vă puteți inspira pentru a recomanda personal sau implica utilizatorii în prezentarea unor cărți:

  1. http://odearylibrary.com/book-love/how-to-be-a-booktuber/
  2. http://schools.natlib.govt.nz/blogs/create-readers/15-07/booktubers-sharing-passion-books-youtube
  3. http://librarianwhodoesntsayshhh.com/2015/05/08/april-wrap-up-grad-school-booktube-and-life/
  4. http://lrf-blog.com/2014/12/07/booktube/
  5. http://www.lefigaro.fr/medias/2014/12/04/20004-20141204ARTFIG00022-le-premier-libre-d-une-youtubeuse-britannique-pulverise-des-records-de-vente.php
  6. http://librarianwhodoesntsayshhh.com/2015/02/20/launching-booktube-channel/
  7. http://sbiblioteka.blogspot.md/2014/08/blog-post.html

Aspecte de clasificare şi indexare pe subiecte a documentelor de muzică tipărită 4


Indexarea pe subiecte nu se reduce la vedete tematice. Documente de muzică tipărită pot fi caracterizate prin vedete nume persoană, nume dinastie, nume colectivitate şi nume geografic.

Astfel, dacă ediţia este însoţită de un material bogat referitor la un compozitor sau la un interpret concret, sau, dacă aceasta reprezintă o culegere de opere din repertoriul unui interpret sau colectiv muzical, atunci accesăm vedeta nume persoană (cîntăreţ) sau nume colectivitate (cor, orchestră) corespunzătoare.

Pe parcursul activității am întîlnit cîteva ediţii, la care se cerea aplicarea vedetelor nume geografic. Acestea au fost creaţii muzicale despre Chişinău, Bucureşti şi alte oraşe. De asemenea, vedeta de acest tip a fost aplicată la descrierea culegerii de cîntece despre rîul Volga. Toate au primit vedete şi indice CZU corespunzătoare:

Chişinău în muzică     78(478-25)

                         Bucureşti în muzică    78(498-25)

Volga (rîu) în muzică   78(282.247.41)

Vedetele nume dinastie sunt din cele mai rar utilizate la indexarea ediţiilor de muzică tipărită. Dar îmi amintesc un exemplu interesant. În fondul bibliotecii sunt depozitate cîteva ediţii ale Albumului pentru Anna Magdalena Bach, 1725. Acest album, ce aparţine soţiei lui Johann Sebastian Bach, este un monument de epocă şi o mărturie a stilului de viaţă al intelectualității artistice din acele timpuri. Această ediţie conţine notele pieselor muzicale, ce aparţin membrilor familiei Bach, inclusiv şi ale capului familiei, dar şi notele prietenilor, oaspeţilor acestei case. Însăşi existenţa acestei ediţii a influienţat educaţia altor generaţii ale remarcabilei dinastii muzicale. Special pentru ediţiile acestea am creat o vedetă nume dinastie:

               Bach, dinastie de compozitori şi muzicieni germani (sec. 17-18)

În aşa mod, pentru indexarea pe subiect a documentelor de muzică tipărită se aplică toată gama vedetelor de subiect, dar în proporţii diferite.

Evelina Bokancha,
șef oficiu DTI

Aspecte de clasificare şi indexare pe subiecte a documentelor de muzică tipărită 3


Aş vrea să vă prezint fişierul de vedete de subiect, care a fost elaborat pe parcusul lucrărilor cu fondul de muzică tipărită şi care se completează permanent. Structura fişierului este construită în ordinea alfabetică a vedetelor de subiect. Fişierul poate fi utilizat cu succes pentru completarea catalogului de către clasificatori sau bibliografi, evitând greşeli în formarea şi atribuirea indicilor  sau dublarea în formularea vedetelor de subiect. Fişierul poate fi folosit în căutarea bibliografică de către lucrătorii bibliotecii şi de utilizatori. După ce aţi făcut cunoştinţă cu instrumentul nostru de lucru, trecem la subiect.

Experienţa mea de clasificator a ediţiilor de muzică tipărită îmi dă posibilitate de a evidenția unele particularităţi ale acestui proces specific.

În unele cazuri clasificarea ne permite alegerea unei variante mai comode a indicelui. De exemplu, pentru concerte indicele principal este 785.6. Însă, atunci cînd trebuie accentuat instrumentul solistic, în loc de acest indice se poate utiliza indicele auxiliar special .082.4. În prezent la formularea indicelor pentru muzică instrumentală se pune accent pe instrument sau instrumente, care interpretează operă muzicală. Din această cauza indice principal 785.6 aproape nu se aplică şi pentru concertele orchestrale este utilizat indicele principal de orchestră785.1 în raport cu instrumentul-solist, iar pentru concertele acompaniate de pian se aplică indicele principal pentru instrumentul respectiv: concert pentru vioară şi pian787.1, pentru flaut şi pian788.5 etc. La fiecare combinaţie de indici se adaugă indicele auxiliar special .082.4.

Pian la patru mîini şi orchestră (note) — Concerte  N [785.1:786.24.087.2].082.4

Contrabas şi pian (note) — Concerte  N [787.41.087.2:786.2].082.4.

Deseori în fondul de muzică tipărită se întîlnesc manuale, îndrumare la tehnica interpretării pentru anumite instrumente muzicale. Pentru acestea documente se aplică vedeta de subiect tematică cu precizarea, tehnica interpretării şi cu subdiviziunile   — Manuale;   — Manuale pentru autoinstruire; — Ediţii metodice. Indicii CZU respectivi se alcătuiesc prin conexiunea indicilor auxiliari generali de formă (075), (075.4), (072) etc. la indicele de instrument şi fără litera N.

De exemplu:

Pian, tehnica interpretării – Manuale 786.2(075)

Pian, tehnica interpretării — Manuale pentru autoinstruire 786.2(075.4)

Dacă manualul conţine doar instrucţiuni privitor la însuşirea tehnicii de interpretare a unui instrument muzical, fără anexarea notelor, el nu se depozitează printre documente de muzică tipărită. Însă de cele mai multe ori astfel de publicații includ anexe considerabile de muzică tipărită. În așa cazuri, prezenţa acestor documente în fondul de muzică tipărită devine justificată și la descrierea ediției se adaugă vedeta tematică de tipul: Pian, tehnica interpretării (note) – Exerciţii, game (CZU N 786.2.087.51)  sau Pian (note) – Piese – Ediţii pentru studiere  (CZU  N 786.2(076).

Printre varietatea ediţiilor de muzică tipărită întâlnim frecvent note pentru duete instrumentale omogene: piano duo, vioară duo, violoncel duo şi altele, pentru care sunt formulate vedete de tipul: Viori în duet (note); Violoncele în duet (note); Piane în duet (note) etc. De obicei, duete, trio de pian, ca şi interpretare la pian în patru sau şase mâini se defineşte în literatură muzicală printr-un cuvânt – ansamblu. În indexarea noastră pe vedete tematice se face diferențiere între două tipuri de interpretare – la un pian în 4-6 mâini şi la 2-3 piane — pentru că şi prezentarea notelor, şi indiciile CZU în ambele cazuri se deosebesc vădit.

           Piane în duet (note) — Sonate N 786.2.087.32.082.2

Pian la trei mîini (note) – Piese  N 786.23

Este cunoscut faptul că există diferite tipuri de chitare. Cele mai răspândite sunt chitara clasică (cu şase coarde) şi chitara cu şapte coarde. În vedetele elaborate prin formularea Chitară (note) se înţelege chitară clasică, iar pentru celălalt tip de chitară este preconizată vedeta Chitara cu şapte coarde (note).

Problema oricărei structuri de căutare şi informare în limbile normale constă în sinonimia formulărilor, care conduce la dispersarea şi pierderea informaţiei. În domeniul muzicii, influienţat de tradiţiile culturii muzicale italiene, care a stabilit terminologia actuală, există puține exemple de sinonimii. În continuare, vom analiza unul din exemple. Deseori, îndeosebi în ediţiile româneşti, în denumirele ediţiilor de muzică tipărită pentru vioară se utilizează cuvîntul „violină”. Deoarece acest termen se întîlneşte mai rar, de regulă, în literatura de specialitate, pentru vedeta de subiect s-a optat pentru termenul „vioară” cu plasarea notei de trimitere respective: Violină (note), vezi Vioară (note) (notă de trimitere).

În formulări se întîlnesc şi cazuri de omonimie. De exemplu, cuvîntul “uvertură” are două sensuri: a) compoziţie muzicală pentru orchestră, concepută ca introducere la o operă, la un oratoriu, la o suită instrumentală etc. şi b) compoziţie muzicală independentă, alcătuită din trei părţi. În CZU sunt prezente ambele variante de uvertură cu notaţie diferită, ce se reflectă şi în vedetele tematice:

Pian (note) — Uverture  N 786.2.083.22

       Pian (note) — Uverture, antracte, finale din opere muzical-dramatice  N 786.2.086

În afară de vedete de muzică tipărită propriu-zise, pentru indexare se utilizează şi vedete complimentare, care se referă la muzică şi ajută la dezvăluirea mai amplă a conţinutului. Astfel creaţiile vocale scrise pe versurile poeţilor renumiţi obţin o vedetă complimentară din domeniul literaturii şi un indice CZU respectiv:

Literatura română – Poezii cîntate  CZU 821.135.1-192

            Literatura rusă pentru copii — Poezii cîntate  CZU 821.161.1-93-192

Dacă versurile aparţin unui singur poet, numele lui este reflectat în indice, dacă la doi şi mai mulţi, indicele este însoţit de indice auxiliar general de formă (082).

Uneori documentele de muzică tipărită sunt însoţite de informaţii, ce se referă la istoria instrumentului, ce relatează despre diferite modificaţii ale acestora şi despre specificul construcţiei. În acest caz se adaugă o vedetă din domeniul respectiv. De exemplu:  Nai (instr. muz.) CZU 788.5.022.

Se întîlnesc ediţii de muzică tipărită cu scopuri educaţionale, de exemplu, culegeri de cîntece, dansuri, jocuri dinamice pentru copii. În acest caz se adaugă vedete din domeniul pedagogic şi indicii CZU potriviţi: Preșcolari — Educație muzicală (CZU 373.2:372.878); Preșcolari – Activități muzical-ritmice (CZU 373.2:372.363).

În cazul lucrărilor de folclor muzical sau creaţii muzicale, ce ţin de evenimente şi tradiţii religioase, adăugăm la vedetele cu note vedete din domeniul corespunzător:

Folclor românesc (Mureş) – Cîntece 398.8(498.42)

Botezul lui Isus Hristos, Bobotează (sărbătoare creştin-ortodoxă) — Cîntece,  piese muzicale [[281.9:264-941.2]:783]

Fişierul de vedete tematice conţine şi aparatul de trimiteri generale de orientare, care permit orientarea către un ansamblu de termeni utilizabili pentru indexare. Trimiterile acestea pot fi identificate prin precizare la formularea sa (notă de trimitere).

Acestea au fost cîteva recomandări de indexare a documentelor de muzică tipărită pe subiecte tematice.

În articolul următor voi vorbi despre indexarea pe alte tipuri a vedetelor de subiect.

Evelina Bokancha,

sef oficiu DTI

Documente de muzică tipărită: indexarea pe subiecte


Vedetele de subiect au două funcții principale: relevarea conținutului și motor de căutare. Pentru realizarea funcțiilor vedetele trebuie să exprime destul de veridic conţinutul, să fie corecte, adică să reflecte conţinutul documentului, în plus să mai fie şi unificate: informaţia nu trebuie să fie dizolvată prin vedete sinonimice şi variante de denumiri. Aceste principii trebuie să fie respectate pentru toate tipurile vedetelor de subiect.

La indexarea pe vedete de subiect a documentelor de muzică tipărită sunt utilizate vedete tematice, personale, dinastice, colective și geografice. În continuare vom recurge la particularităţile formulării vedetelor de subiect tematice.

Vedetele de subiect tematice sunt construite după recomandările Ghidului LIVES-Ro, după schemă: intrare-vedetă — subdiviziune. Intrarea-vedetă denumeşte subiectul principal al vedetei şi al documentului şi este formulată printr-un substantiv unic sau precizat cu alte cuvinte respective. Fiecare vedetă tematică reprezintă o îmbinare logică şi este formată din una, două sau trei părţi componente. Numărul respectiv al componentelor trebuie să fie optimal pentru memorarea, aplicarea şi perceperea de către utilizatorul catalogului. Fiecare din părţile vedetei reprezintă o unitate lexică clară. La formularea vedetelor aproape nu sunt aplicate formule inversate, deoarece acestea, după părerea mea, complică înţelegerea generală şi perceperea vedetei, în plus, luând în consideraţie posibilităţile moderne de căutare, acestea devin practic inutile. Și Manualul UNIMARK recomandă să folosim cât mai rar formule inversate.

La formularea vedetelor tematice cu caracter muzical accentul principal se plasează pe un instrument  muzical, un grup de instrumente sau o voce (interpret), căruia sunt destinate acestea note. Denumirea instrumentului sau interpretului se plasează în vedeta-intrare, iar genul creaţiei muzicale este fixat în subdiviziunea ei. Interpretul (instrumentul) se formulează la singular în forma nehotărîtă, iar genurile — la plural, la fel cu articol nehotărît.

De exemplu:

           Chitară (note) — Dansuri clasice

           Cor şi pian (note) – Cantate, oratorii etc.

           Fanfară (note) – Marşuri. 

Cel mai larg şi cel mai complet spectru de subdiviziuni îl au vedetele din grupul Pian (note). La moment sunt peste patruzeci: — Bagatele, — Balade, — Cîntece, — Cîntece pentru copii, — Fantezii, — Imprompturi, — Invenţii, — Nocturne, — Piese — Ediţii pentru studiere, — Piese pentru copii, — Preludii, — Rondouri, — Simfonii, — Sonate, — Sonatine  etc.

Subdiviziunele vedetelor pentru muzică vocală sunt mai puțin numeroase: — Arii, Cantate, oratorii, cicluri vocale etc., — Cîntece, — Cîntece clasice, — Cîntece pentru copii, — Cîntece populare, — Cîntece religioase, — Colinde, — Fragmente vocale din opere, operete, musicaluri, — Piese, — Piese religioase, — Romanţe.

În calitate de subdiviziuni ale vedetelor pentru muzică vocală corală se utilizează următoarele formulări: — Cantate, oratorii etc., — Cîntece, — Cîntece clasice, — Cîntece liturgice, — Cîntece pentru copii, — Cîntece populare, — Colinde, — Coruri din opere şi operete, — Piese, — Piese religioase, — Romanţe.

Vedeta cu subdiviziunea — Cantate, oratorii etc. este valabilă pentru orice gen de creaţie corală amplă: simfonii corale, cicluri vocale şi însuşi oratorii şi cantate. Subdiviziunea — Piese se alege în cazuri de culegeri cu mai multe genuri de muzică vocală laică şi religioasă. De aici şi notaţia CZU: 783/784.087… Pentru cîntece religioase şi cîntece liturgice există diferite vedete și diferiţi indici CZU. Cîntecele liturgice fac parte din slujbele bisericeşti: Sfînta Liturgie, parastas etc. Iar cîntecele religioase sunt interpretate în afară slujbei, exprimînd dragostea faţa de Dumnezeu. Acestea mai pot însoţi diferite obiceiuri populare. Cîntecele religioase populare româneşti interpretate în perioadă sărbătorilor creştine de iarnă – colindele – sunt evidenţiate într-o subdiviziune aparte, fiind cele mai frecvente şi foarte populare în ediţiile muzicale. Dacă lucrarea conţine mai multe genuri de muzică religioasă vocală, alegem subdiviziunea — Piese religioase şi indicele CZU respectiv – 783.087…

Pentru creaţiile vocale se formulează două vedete: prima – pentru interpret, a două reflectă ce fel de cîntece şi în ce limbă sunt prezentate.

De exemplu:

     Soprano (voce) şi cor mixt (note) – Cîntece

     Cîntece clasice, lieduri în limba germană (note)

Pentru creaţiile de muzică populară deasemenea se utilizează vedete perechi: prima se referă la interpret (instrument), a doua – la apartenenţa naţională sau etnică a muzicii.

        Ţambal şi pian (note) — Dansuri populare

        Dansuri populare româneşti (note)

În aşa mod denumirile de genuri vocale şi de muzică populară sunt reprezentate ca vedete-intrare. Acestea pot fi însoţite de subdiviziunile geografice sau cronologice, care indică din ce ţară e compozitorul (autorul muzicii), în ce zonă este localizată sursa creaţiilor folclorice sau la ce perioadă se referă muzica, notele căreia sunt reprezentate în ediţie respectivă.

De exemplu:

        Dansuri populare româneşti (note) — Moldova, Republica — Regiunea Nistreană             

        Cîntece în limba rusă (note) — Anii 80 sec. 20

Spre deosebire de muzica vocală, genurile de muzică instrumentală practic nu sunt reprezentate de vedete independente. Excepţie se face pentru muzica teatrală şi de dans. Pentru muzică de dans, în vedete tematice, la instrument se indică doar subdiviziunea, căreia îi aparține acest dans: — Dansuri clasice, — Dansuri moderne etc., şi ca vedeta-pereche se anexează denumirea dansului: Valsuri (note), Tangouri (note).

         Pian (note) — Dansuri moderne

          Tangouri (note)

Muzica de teatru merită o atenție specială. Pentru acest gen sunt specifice două formate ale documentelor de muzică tipărită: partituri pentru orchestră şi reducţii pentru pian. Din acest motiv creațiile de muzică teatrală  nu sunt însoţite de vedete tematice cu referinţă la interpret. Se utilizează doar vedete referitoare la formatul notelor:   Operete (note) – Partituri complete  sau  Operete (note) – Reducții pentru pian. Excepție: vedeta Orchestră simfonică (note) – Balete. Pentru creațiile teatrale vocale se aplică vedete perechi, ca şi pentru altă muzică vocală: prima se referă la formatul notelor, a doua reflectă limba creaţiei teatrale.

           Opere şi drame muzicale (note) – Reducţii pentru pian

            Opere şi drame muzicale în limba română (note)

Fragmente vocale din muzică teatrală se referă la alt capitol al CZU: 784.21 Muzică vocală din drame muzicale, opere etc. Acesta cuprinde arii şi coruri din opere, operete, drame muzicale şi alte genuri de muzică teatrală. Fragmentele instrumentale din muzică teatrală se notează prin conexiunea indicelui auxiliar special .086 la indicele instrumentului ce o interpretează.

Destinaţia fragmentului vocal pentru o anumită voce se exprimă prin conexiunea la indicile respectiv 784.21 a indicilor auxiliari speciali din grupul .087: 087.61 – voce, 087.68 – cor, 087.612.1 – soprano, 087.612.2 – mezzo-soprano, 087.612.3 – alto, 087.613.1 – tenor, 087.613.2 – bariton, 087.613.3 – bas, 087.681 – cor de copii, 087.682 – cor de femei, 087.683 – cor de bărbaţi şi 087.684 – cor mixt.

Pentru muzica instrumentală se formulează în majoritatea cazurilor o vedetă unică.

Acestea au fost principalele momente ale clasificării şi indexării documentelor de muzică tipărită. În articolul următor ne vom referi la unele particularităţi specifice ale acestor procese.

Evelina Bokancha, sef oficiu DTI