Expoziţiile Bibliotecii Municipale B.P. Hasdeu în timp


Bibliotecarii sunt din totdeauna preocupați de valorificarea colecțiilor pe care le dețin, programează și propun publicului expoziții. Expozițiile contribuie și la evidențierea patrimoniului de ieri și de azi și sunt niște căi de inițiere a unui dialog cu utilizatorii.

Analizând statisticile blogului nostru am ajuns la constatarea că una din cele mai populare tematici este legată de expoziții. Din aceste considerente repostăm aici studiul de mai jos, realizat de Gabriela Bulduma și publicat pe blogul Chișinău, orașul meu.

via Expoziţiile Bibliotecii Municipale B.P. Hasdeu în timp

Реклама

Încă o dată despre expoziții virtuale


În acest articol vreau să abordez încă o dată tema expozițiilor virtuale. Expozițiile virtuale publicate pe blogurile noastre în majoritatea cazurilor sînt statice, prezentînd numai coperta cărții cu o descriere bibliografică și adnotare (copiată din carte sau internet). Diferența între expoziție virtuală și revistă bibliografică nu este clară.

O expoziție virtuală are scopul de a prezenta colecția bibliotecii într-o formă sistematizată, utilizînd instrumente web destul de variate.

Recent am citit pe blogul Библиотечный навигатор (blogul serviciului activitate metodică și inovații a bibliotecii centrale N. Nekrasov din Krasnodar) articolul Создание виртуальных книжных выставок:  o sinteză concisă a ceea ce este o expoziție virtuală, avantajele, limitările unei expoziții virtuale, tipologia, diversitatea formelor de prezentare a expozițiilor (unele cunoscute și utilizate de biblioteci, altele destul de interesante, ca mind mapping, Google Maps, ThingLink, Publisher), softurile utilizate în crearea expozițiilor, algoritmul creării unei expoziții virtuale de carte, exemple de expoziții virtuale, scurte instrucțiuni cum se face o expoziție de carte în Power Point si Thinglink și o listă bibliografică de surse.

Vă invit să lecturați acest material, în speranța că în curînd vom putea vedea și altfel de expoziții virtuale.

Блоги и страницы библиотек в социальных сетях открывают такую сферу применения инноваций, как  виртуальных выставки, которые служат наглядной демонстрации библиотечного фонда 

Booktuber sau pasiunea pentru lectură


Recent am avut o discuție cu fiica prietenei mele. Ea îmi povestea cît de interesante sînt clipurile de pe Youtube și m-a întrebat cum se numesc persoanele care le publică. Pînă atunci nu m-am gîndit la aceasta sau nu eram atentă, pentru că acest gen de publicații în bibliotecă nu este popular. Dar, cum afirmă revista franceza Figaro „noii idoli ai celor tineri nu sînt vedete din televiziune, dar cele de pe Youtube”. În cele ce urmează, voi vorbi despre booktuberi, videoblogeri.

https://www.youtube.com/channel/UClR00gi1pCDT7hPuTDWNyvA

Maria Pokusaeva, booktuber

Booktube este o comunitate pe Youtube, care a aparut conform datelor din Google în 2006-2007, dar a început să se manifeste activ în lume, în ultimii trei ani. Această comunitate este un mediu sigur pentru cei care sînt pasionați de lectură și partajează cu alții impresiile de lectură. Dacă deții o cameră web de calitate, un tripod, un microfon, un movie maker sau un soft mai bun, un audacity și ești impesionat de o carte citită, Booktube este un loc perfect pentru a exprima opinii sau a recomanda personal ceva.

Booktuberii povestesc în video materialele create despre noutățile editoriale, despre operele clasicilor, cărțile preferate. Unii booktuberii devin foarte populari. Multe edituri colaborează cu videoblogerii, oferind informații despre apariții editoriale, conștientizînd că recenziile blogerilor contribuie la creșterea interesului față de cărțile noi.

Primul lucru care îl observi, atunci cînd vizionezi un video de acest gen, este entuziasmul celor care povestesc despre cărți. Și înțelegi, că procesul nu se rezumă la o simplă relatare despre o carte în fața unei camere de fimat. Dar este un mod nou, inovativ de a reflecta și vorbi despre cărți.

Mi-am pus întrebarea: Există o astfel de comunitate de booktuberi în Moldova? Există, dar nu atît de dezvoltată ca în alte țări. Le-ași numi chiar încercări de booktube. Pe Youtube puteți găsi cîteva materiale video.

O altă întrebare care a apărut: În ce mod ar putea biblioteca să utilizeze acest gen de publicații? Bibliotecarul are un rol de mediator între carte și cititor, el poate să concretizeze recomandarea unor cărți prin diferite forme și să le publice pe diferite platforme sociale.

O lecție care trebuie să fie învățată, referitor la fenomenul booktuber — biblioteca poate avea succes pe web, dacă vorbește despre literatură unui public larg, adresîndu-se, în același timp cititorilor tineri, ținînd cont de regulile lor de joc și respectă cultura web.

Mai joi sînt cîteva surse, din care vă puteți inspira pentru a recomanda personal sau implica utilizatorii în prezentarea unor cărți:

  1. http://odearylibrary.com/book-love/how-to-be-a-booktuber/
  2. http://schools.natlib.govt.nz/blogs/create-readers/15-07/booktubers-sharing-passion-books-youtube
  3. http://librarianwhodoesntsayshhh.com/2015/05/08/april-wrap-up-grad-school-booktube-and-life/
  4. http://lrf-blog.com/2014/12/07/booktube/
  5. http://www.lefigaro.fr/medias/2014/12/04/20004-20141204ARTFIG00022-le-premier-libre-d-une-youtubeuse-britannique-pulverise-des-records-de-vente.php
  6. http://librarianwhodoesntsayshhh.com/2015/02/20/launching-booktube-channel/
  7. http://sbiblioteka.blogspot.md/2014/08/blog-post.html

Aspecte de clasificare şi indexare pe subiecte a documentelor de muzică tipărită 4


Indexarea pe subiecte nu se reduce la vedete tematice. Documente de muzică tipărită pot fi caracterizate prin vedete nume persoană, nume dinastie, nume colectivitate şi nume geografic.

Astfel, dacă ediţia este însoţită de un material bogat referitor la un compozitor sau la un interpret concret, sau, dacă aceasta reprezintă o culegere de opere din repertoriul unui interpret sau colectiv muzical, atunci accesăm vedeta nume persoană (cîntăreţ) sau nume colectivitate (cor, orchestră) corespunzătoare.

Pe parcursul activității am întîlnit cîteva ediţii, la care se cerea aplicarea vedetelor nume geografic. Acestea au fost creaţii muzicale despre Chişinău, Bucureşti şi alte oraşe. De asemenea, vedeta de acest tip a fost aplicată la descrierea culegerii de cîntece despre rîul Volga. Toate au primit vedete şi indice CZU corespunzătoare:

Chişinău în muzică     78(478-25)

                         Bucureşti în muzică    78(498-25)

Volga (rîu) în muzică   78(282.247.41)

Vedetele nume dinastie sunt din cele mai rar utilizate la indexarea ediţiilor de muzică tipărită. Dar îmi amintesc un exemplu interesant. În fondul bibliotecii sunt depozitate cîteva ediţii ale Albumului pentru Anna Magdalena Bach, 1725. Acest album, ce aparţine soţiei lui Johann Sebastian Bach, este un monument de epocă şi o mărturie a stilului de viaţă al intelectualității artistice din acele timpuri. Această ediţie conţine notele pieselor muzicale, ce aparţin membrilor familiei Bach, inclusiv şi ale capului familiei, dar şi notele prietenilor, oaspeţilor acestei case. Însăşi existenţa acestei ediţii a influienţat educaţia altor generaţii ale remarcabilei dinastii muzicale. Special pentru ediţiile acestea am creat o vedetă nume dinastie:

               Bach, dinastie de compozitori şi muzicieni germani (sec. 17-18)

În aşa mod, pentru indexarea pe subiect a documentelor de muzică tipărită se aplică toată gama vedetelor de subiect, dar în proporţii diferite.

Evelina Bokancha,
șef oficiu DTI

Aspecte de clasificare şi indexare pe subiecte a documentelor de muzică tipărită 3


Aş vrea să vă prezint fişierul de vedete de subiect, care a fost elaborat pe parcusul lucrărilor cu fondul de muzică tipărită şi care se completează permanent. Structura fişierului este construită în ordinea alfabetică a vedetelor de subiect. Fişierul poate fi utilizat cu succes pentru completarea catalogului de către clasificatori sau bibliografi, evitând greşeli în formarea şi atribuirea indicilor  sau dublarea în formularea vedetelor de subiect. Fişierul poate fi folosit în căutarea bibliografică de către lucrătorii bibliotecii şi de utilizatori. După ce aţi făcut cunoştinţă cu instrumentul nostru de lucru, trecem la subiect.

Experienţa mea de clasificator a ediţiilor de muzică tipărită îmi dă posibilitate de a evidenția unele particularităţi ale acestui proces specific.

În unele cazuri clasificarea ne permite alegerea unei variante mai comode a indicelui. De exemplu, pentru concerte indicele principal este 785.6. Însă, atunci cînd trebuie accentuat instrumentul solistic, în loc de acest indice se poate utiliza indicele auxiliar special .082.4. În prezent la formularea indicelor pentru muzică instrumentală se pune accent pe instrument sau instrumente, care interpretează operă muzicală. Din această cauza indice principal 785.6 aproape nu se aplică şi pentru concertele orchestrale este utilizat indicele principal de orchestră785.1 în raport cu instrumentul-solist, iar pentru concertele acompaniate de pian se aplică indicele principal pentru instrumentul respectiv: concert pentru vioară şi pian787.1, pentru flaut şi pian788.5 etc. La fiecare combinaţie de indici se adaugă indicele auxiliar special .082.4.

Pian la patru mîini şi orchestră (note) — Concerte  N [785.1:786.24.087.2].082.4

Contrabas şi pian (note) — Concerte  N [787.41.087.2:786.2].082.4.

Deseori în fondul de muzică tipărită se întîlnesc manuale, îndrumare la tehnica interpretării pentru anumite instrumente muzicale. Pentru acestea documente se aplică vedeta de subiect tematică cu precizarea, tehnica interpretării şi cu subdiviziunile   — Manuale;   — Manuale pentru autoinstruire; — Ediţii metodice. Indicii CZU respectivi se alcătuiesc prin conexiunea indicilor auxiliari generali de formă (075), (075.4), (072) etc. la indicele de instrument şi fără litera N.

De exemplu:

Pian, tehnica interpretării – Manuale 786.2(075)

Pian, tehnica interpretării — Manuale pentru autoinstruire 786.2(075.4)

Dacă manualul conţine doar instrucţiuni privitor la însuşirea tehnicii de interpretare a unui instrument muzical, fără anexarea notelor, el nu se depozitează printre documente de muzică tipărită. Însă de cele mai multe ori astfel de publicații includ anexe considerabile de muzică tipărită. În așa cazuri, prezenţa acestor documente în fondul de muzică tipărită devine justificată și la descrierea ediției se adaugă vedeta tematică de tipul: Pian, tehnica interpretării (note) – Exerciţii, game (CZU N 786.2.087.51)  sau Pian (note) – Piese – Ediţii pentru studiere  (CZU  N 786.2(076).

Printre varietatea ediţiilor de muzică tipărită întâlnim frecvent note pentru duete instrumentale omogene: piano duo, vioară duo, violoncel duo şi altele, pentru care sunt formulate vedete de tipul: Viori în duet (note); Violoncele în duet (note); Piane în duet (note) etc. De obicei, duete, trio de pian, ca şi interpretare la pian în patru sau şase mâini se defineşte în literatură muzicală printr-un cuvânt – ansamblu. În indexarea noastră pe vedete tematice se face diferențiere între două tipuri de interpretare – la un pian în 4-6 mâini şi la 2-3 piane — pentru că şi prezentarea notelor, şi indiciile CZU în ambele cazuri se deosebesc vădit.

           Piane în duet (note) — Sonate N 786.2.087.32.082.2

Pian la trei mîini (note) – Piese  N 786.23

Este cunoscut faptul că există diferite tipuri de chitare. Cele mai răspândite sunt chitara clasică (cu şase coarde) şi chitara cu şapte coarde. În vedetele elaborate prin formularea Chitară (note) se înţelege chitară clasică, iar pentru celălalt tip de chitară este preconizată vedeta Chitara cu şapte coarde (note).

Problema oricărei structuri de căutare şi informare în limbile normale constă în sinonimia formulărilor, care conduce la dispersarea şi pierderea informaţiei. În domeniul muzicii, influienţat de tradiţiile culturii muzicale italiene, care a stabilit terminologia actuală, există puține exemple de sinonimii. În continuare, vom analiza unul din exemple. Deseori, îndeosebi în ediţiile româneşti, în denumirele ediţiilor de muzică tipărită pentru vioară se utilizează cuvîntul „violină”. Deoarece acest termen se întîlneşte mai rar, de regulă, în literatura de specialitate, pentru vedeta de subiect s-a optat pentru termenul „vioară” cu plasarea notei de trimitere respective: Violină (note), vezi Vioară (note) (notă de trimitere).

În formulări se întîlnesc şi cazuri de omonimie. De exemplu, cuvîntul “uvertură” are două sensuri: a) compoziţie muzicală pentru orchestră, concepută ca introducere la o operă, la un oratoriu, la o suită instrumentală etc. şi b) compoziţie muzicală independentă, alcătuită din trei părţi. În CZU sunt prezente ambele variante de uvertură cu notaţie diferită, ce se reflectă şi în vedetele tematice:

Pian (note) — Uverture  N 786.2.083.22

       Pian (note) — Uverture, antracte, finale din opere muzical-dramatice  N 786.2.086

În afară de vedete de muzică tipărită propriu-zise, pentru indexare se utilizează şi vedete complimentare, care se referă la muzică şi ajută la dezvăluirea mai amplă a conţinutului. Astfel creaţiile vocale scrise pe versurile poeţilor renumiţi obţin o vedetă complimentară din domeniul literaturii şi un indice CZU respectiv:

Literatura română – Poezii cîntate  CZU 821.135.1-192

            Literatura rusă pentru copii — Poezii cîntate  CZU 821.161.1-93-192

Dacă versurile aparţin unui singur poet, numele lui este reflectat în indice, dacă la doi şi mai mulţi, indicele este însoţit de indice auxiliar general de formă (082).

Uneori documentele de muzică tipărită sunt însoţite de informaţii, ce se referă la istoria instrumentului, ce relatează despre diferite modificaţii ale acestora şi despre specificul construcţiei. În acest caz se adaugă o vedetă din domeniul respectiv. De exemplu:  Nai (instr. muz.) CZU 788.5.022.

Se întîlnesc ediţii de muzică tipărită cu scopuri educaţionale, de exemplu, culegeri de cîntece, dansuri, jocuri dinamice pentru copii. În acest caz se adaugă vedete din domeniul pedagogic şi indicii CZU potriviţi: Preșcolari — Educație muzicală (CZU 373.2:372.878); Preșcolari – Activități muzical-ritmice (CZU 373.2:372.363).

În cazul lucrărilor de folclor muzical sau creaţii muzicale, ce ţin de evenimente şi tradiţii religioase, adăugăm la vedetele cu note vedete din domeniul corespunzător:

Folclor românesc (Mureş) – Cîntece 398.8(498.42)

Botezul lui Isus Hristos, Bobotează (sărbătoare creştin-ortodoxă) — Cîntece,  piese muzicale [[281.9:264-941.2]:783]

Fişierul de vedete tematice conţine şi aparatul de trimiteri generale de orientare, care permit orientarea către un ansamblu de termeni utilizabili pentru indexare. Trimiterile acestea pot fi identificate prin precizare la formularea sa (notă de trimitere).

Acestea au fost cîteva recomandări de indexare a documentelor de muzică tipărită pe subiecte tematice.

În articolul următor voi vorbi despre indexarea pe alte tipuri a vedetelor de subiect.

Evelina Bokancha,

sef oficiu DTI