Connect Plus pe aleea Biblioteca Tehnologiilor


Ieri 23 septembrie 2018 Grădina Publică Ştefan cel Mare şi Sfânt s-a transformat pentru câteva ore, într-o bibliotecă modernă, iar aleele au fost numite: Aleea Biblioteca Tehnologiilor, unde vizitatorii au exersat ]n utilizarea tehnologiilor, au participat la diferite activităţi interactive: masterclass-uri, robotică, coding şi s-au informat  despre  serviciile şi oportunităţile de care pot beneficia la BM „B.P. Hasdeu”. Vizitatorilor, care au fost interesați să cunoască cum să folosească calculatorul, tableta, aplicațiile Microsoft Office, cum să comunice online, ce cărți electronice pot citi la bibliotecă, le-au fost propuse o gamă largă de servicii oferite de BM „B.P. Hasdeu”. La standul Connect Plus vizitatorii au aflat în detalii despre Atelierul digital StoryJumper, unde copii singuri pot să creeze o carte online cu personaje personalizate. La acest atelier copii învață cum să scrie corect textul pentru carte, să plaseze imagini și să înregistreze vocea pentru a sonoriza textul din carte; Serviciul Story to go care dezvoltă imaginația copiilor prin crearea desenelor animate; Serviciul iCan — oferă participanților posibilitatea să pregătească portofoliul digital, care le-ar permite să se angajeze mai ușor în câmpul muncii.

O mare aglomerație a fost și la serviciului „3Doodler Summer”. Vizitatorii au avut posibilitatea cu creioanele 3D multicolore să-și transforme ideile în realitate, desenând fluturași, frunze, floricele, în 3D. Bibliotecarii le-au făcut copiilor o mică surpriză dându-le lucrările acasă. Copii au rămas foarte entuziasmați de creioanele 3Doodler.

Tot aici BM a venit să impresioneze părinții și copii cu roboțeii LEGO Mindstomrs EV3 și Makeblock Ultimate 2.0. A fost o mare forfotă la serviciu „Robotica”  — copii percepeau roboțeii ca pe niște personaje din filme și desene animate, dialogau cu ei, îi mângâiau ca pe niște ființe umane. Le dădeau comenzi ce sa facă și așteptau să vadă ce se va întâmpla, dacă roboțeii le vor îndeplini comanda. Cei mici au rămas uimiți când vedeau că robotul le îndeplinește rugămintea. În spatele acestui „spectacol” erau formatorii și liceenii, care învață să dirijeze roboții în cadrul serviciului „Robotica la bibliotecă”. Cei curioși au avut posibilitatea să programeze roboțeii ca să facă diverse mișcări.

La sfârșitul evenimentului atât vizitatorii cât și formatorii au rămas mulțumiți de activitățile petrecute cu vizitatorii de pe Aleea Biblioteca Tehnologiilor.

Evenimentul s-a desfășurat  în cadrul Campaniei naționale de sensibilizare privind modernizarea bibliotecilor publice Biblioteca Altfel — E Biblioteca MEA.

Реклама

Booktuber sau pasiunea pentru lectură


Recent am avut o discuție cu fiica prietenei mele. Ea îmi povestea cît de interesante sînt clipurile de pe Youtube și m-a întrebat cum se numesc persoanele care le publică. Pînă atunci nu m-am gîndit la aceasta sau nu eram atentă, pentru că acest gen de publicații în bibliotecă nu este popular. Dar, cum afirmă revista franceza Figaro „noii idoli ai celor tineri nu sînt vedete din televiziune, dar cele de pe Youtube”. În cele ce urmează, voi vorbi despre booktuberi, videoblogeri.

https://www.youtube.com/channel/UClR00gi1pCDT7hPuTDWNyvA

Maria Pokusaeva, booktuber

Booktube este o comunitate pe Youtube, care a aparut conform datelor din Google în 2006-2007, dar a început să se manifeste activ în lume, în ultimii trei ani. Această comunitate este un mediu sigur pentru cei care sînt pasionați de lectură și partajează cu alții impresiile de lectură. Dacă deții o cameră web de calitate, un tripod, un microfon, un movie maker sau un soft mai bun, un audacity și ești impesionat de o carte citită, Booktube este un loc perfect pentru a exprima opinii sau a recomanda personal ceva.

Booktuberii povestesc în video materialele create despre noutățile editoriale, despre operele clasicilor, cărțile preferate. Unii booktuberii devin foarte populari. Multe edituri colaborează cu videoblogerii, oferind informații despre apariții editoriale, conștientizînd că recenziile blogerilor contribuie la creșterea interesului față de cărțile noi.

Primul lucru care îl observi, atunci cînd vizionezi un video de acest gen, este entuziasmul celor care povestesc despre cărți. Și înțelegi, că procesul nu se rezumă la o simplă relatare despre o carte în fața unei camere de fimat. Dar este un mod nou, inovativ de a reflecta și vorbi despre cărți.

Mi-am pus întrebarea: Există o astfel de comunitate de booktuberi în Moldova? Există, dar nu atît de dezvoltată ca în alte țări. Le-ași numi chiar încercări de booktube. Pe Youtube puteți găsi cîteva materiale video.

O altă întrebare care a apărut: În ce mod ar putea biblioteca să utilizeze acest gen de publicații? Bibliotecarul are un rol de mediator între carte și cititor, el poate să concretizeze recomandarea unor cărți prin diferite forme și să le publice pe diferite platforme sociale.

O lecție care trebuie să fie învățată, referitor la fenomenul booktuber — biblioteca poate avea succes pe web, dacă vorbește despre literatură unui public larg, adresîndu-se, în același timp cititorilor tineri, ținînd cont de regulile lor de joc și respectă cultura web.

Mai joi sînt cîteva surse, din care vă puteți inspira pentru a recomanda personal sau implica utilizatorii în prezentarea unor cărți:

  1. http://odearylibrary.com/book-love/how-to-be-a-booktuber/
  2. http://schools.natlib.govt.nz/blogs/create-readers/15-07/booktubers-sharing-passion-books-youtube
  3. http://librarianwhodoesntsayshhh.com/2015/05/08/april-wrap-up-grad-school-booktube-and-life/
  4. http://lrf-blog.com/2014/12/07/booktube/
  5. http://www.lefigaro.fr/medias/2014/12/04/20004-20141204ARTFIG00022-le-premier-libre-d-une-youtubeuse-britannique-pulverise-des-records-de-vente.php
  6. http://librarianwhodoesntsayshhh.com/2015/02/20/launching-booktube-channel/
  7. http://sbiblioteka.blogspot.md/2014/08/blog-post.html

Securitatea în rețele sociale


Recent, am făcut cunoștință cu un material destul de important pentru toți cei care sînt prezenți pe web. Uneori bibliotecarii întreabă ce să facă în cazul cînd nu pot intra în contul de pe Facebook sau observă ceva nereguli în funcționare. Răspunsul la aceste întrebări este unul evident — a fost recepționat un mesaj virusat. Mulți utilizatori utilizează mesajeria de pe Facebook, fiind convinși că aici viruși nu există.

Fragmentul de mai jos va fi nu numai informativ, dar și util. Textul integral îl găsiți aici — GHID Securitatea în rețele sociale şi controlul parental în mediul online, elaborat de Bitdefender în cadrul campaniei de conștientizare a riscurilor de securitate cibernetică derulată în România sub egida ECSM de către CERT-RO.

„Securitatea în rețelele sociale preocupă tot mai mulţi utilizatori din întreaga lume. Este şi firesc, din moment ce oamenii împărtăşesc o multitudine de informaţii personale, la care au acces nu doar prietenii și familia, ci și escrocii, care creează ameninţări tot mai variate. Anul acesta, cei aproximativ 900 de milioane de utilizatori Facebook au fost expuşi la scam-uri «clasice» de tipul «ghici cine ți-a vizualizat profilul», dar și la campanii frauduloase care promiteau premii substanţiale. Bitdefender prezintă câteva aspecte mai puţin ştiute despre reţelele sociale şi metodele care vă ajută să stați departe de escroci, viruşi, fraude şi alte ameninţări distribuite pe Facebook, Twitter, Pinterest sau LinkedIn. Producătorul de soluții de securitate va defini apoi cele mai importante probleme cu care se confruntă copiii în mediul online și va arăta cum pot părinții să îi protejeze pe cei mici folosind software de control parental.

AMENINŢĂRI ÎN REŢELE SOCIALE

Toate reţelele sociale sunt amenințate de vulnerabilităţi, fie că este vorba de probleme de conectare, erori de tip «cross-site scripting» sau vulnerabilităţi Java pe care hackerii le pot exploata. Un simplu Troian de tip „dropper” pe care un atacator îl ascunde întrun banner sau link de pe o reţea socială poate ajunge uşor, de la un utilizator la altul, direct pe sistemele vulnerabile. Când utilizatorul intră apoi pe site-ul unui magazin online sau îşi plăteşte facturile pe Internet, Troianul îi poate fura parolele, datele de identificare ale cardului bancar, precum şi alte informații personale pe care le trimite la un server de comandă şi control (C&C). Deşi rețelele sociale precum Facebook au propriul sistem „cloud” în care stochează datele utilizatorilor, multe aplicaţii externe neverificate accesează o multitudine de informații personale pentru că oamenii le acordă prea multe permisiuni. Odată ce acestea sunt introduse în sistemul de stocare al aplicațiilor, nimeni nu mai poate controla ce se întâmplă cu ele.

În ultimii doi ani, numărul de viruşi propagaţi prin rețele sociale, cel mai adesea prin scam-uri de pe Facebook, a crescut. În 2013, cel mai popular virus care a circulat şi pe timeline-uri din România a fost Dorkbot. Acesta s-a răspândit prin chat-ul de pe Facebook sub forma unor linkuri trimise accidental de prieteni. Virusul îşi putea face singur actualizările pentru a-şi instala cea mai nouă versiune şi fusese deja detectat de Bitdefender într-o versiune iniţială, în urmă cu doi ani. Pentru că avea capacităţi rootkit, virusul putea să împiedice soluţiile obişnuite de securitate să se actualizeze şi, totodată, spiona activitatea utilizatorilor în browser. Dorkbot nu se răspândea doar prin mesageria instant, ci şi prin dispozitive USB.

În aprilie 2013, un studiu realizat de Bitdefender a arătat că, în România, cele mai populare escrocherii de pe Facebook sunt de tipul «vezi cine ţi-a vizualizat profilul». Acestea le promit utilizatorilor că pot primi o listă a persoanelor care le urmăresc activitatea, mesajele şi pozele de pe reţeaua socială. În topul site-urilor periculoase răspândite pe Facebook se află şi linkurile frauduloase, care încearcă să îi convingă pe utilizatori să participe la sondaje pentru a câștiga premii, de obicei telefoane mobile sau tablete. Pentru că utilizatorii au învățat să recunoască mesajele de tip phishing, prin care le sunt furate datele personale, această ameninţare nu mai este atât de populară ca acum câţiva ani. După mesajele false de tipul «cine ți-a văzut profilul», pe locul doi în topul escrocheriilor de pe Facebook se află un filmuleț care ar înfăţișa-o pe cântăreața Rihanna în ipostaze indecente. Un click pe un astfel de link instalează viruşi pe calculatoarele victimelor şi îi păcălește să dezvăluie date personale. Astfel de escrocherii sunt recurente, apărând periodic pe rețeaua socială. Inițiatorii campaniilor variază doar numele vedetelor şi mesajul folosit, fără a schimba alte coordonate ale scam-ului. Studiul Bitdefender a arătat că, anul acesta, Rihanna şi Taylor Swift au fost numele de vedete cele mai folosite pentru a păcăli utilizatorii. Acestora leau urmat Kim Kardashian, Megan Fox, Justin Bieber, Selena Gomez şi Chris Brown. O campanie spam populară pe Facebook la nivel internațional a fost adresată utilizatorilor care îşi doreau să schimbe tematica standard a profilului într-una diferită (de culoare verde sau roşie). Scam-ul le cerea utilizatorilor să descarce şi să execute un fişier de pe un link din afara rețelei sociale. Acesta era, în unele cazuri, o extensie de browser pentru Firefox sau Chrome care îi redirecţiona către pagini cu sondaje şi servicii cu supra-taxă pentru horoscop sau tonuri de apel. Pentru că frecvența anumitor teme în escrocheriile de pe rețelele sociale le poate indica utilizatorilor care sunt mesajele de care să se ferească, Bitdefender a realizat şi un top 10 al escrocheriilor de pe Facebook:

1. Numărul total de vizitatori — 23,86% (limba engleză)
2. Video porno cu Rihanna şi iubitul ei — 17,09% (limba engleză)
3. Am aflat cum să îi văd pe cei care se uită la profilul meu — 5,31% (limba spaniolă)
4. Verifică dacă te-a șters un prieten — 5,18% (limba engleză)
5. Spune adio paginii de Facebook albastre- 4,16% (limba franceză)
6. Clip video porno cu Taylor Swift — 3,76% (limba engleză)
7. Bilete “gratis” la Disneyland — 2,55% (limba engleză)
8. Activează-ţi butonul “nu îmi place”- 2,15% (limba engleză)
9. Îi pot vedea pe cei care mă spionează — 1,67% (limba engleză)
10. Schimbă-ţi culoarea de Facebook- 1,64% (limba spaniolă)
Altele — 32,53%

Dacă în România utilizatorii sunt mai atraşi de escrocheria «vezi cine ţi-a vizualizat profilul”, în Franţa oamenii se lasă adesea păcăliţi să îşi «schimbe» culoarea paginii de Facebook. În schimb, englezii şi spaniolii cad repede în capcana promisiunii că pot afla care dintre foștii iubiţi le verifică profilul.

Deşi este destinația socială cea mai populară pentru escroci, Facebook nu este singura platformă care le-a acaparat atenţia. Anul acesta, Pinterest a început să devină, de asemenea, o platformă de proliferare a unor scam-uri similare. Multe companii mari au început să folosească Pinterest pentru a îşi promova produsele, iar unii retaileri spun că utilizatorii de Pinterest ar avea o putere de cumpărare mai mare decât cei de pe Facebook. Cu aproape un milion de utilizatori activi zilnic pe platformă şi un impact vizual puternic, Pinterest le oferă şi spamerilor, şi escrocilor ocazia de a răspândi linkuri frauduloase. Cele mai populare sunt falsele premii și promoţii, de obicei la gadget-uri, dar și la companii de zbor sau lanțuri fast-food.

În 2013, securitatea pe Twitter a fost zdruncinată în mod repetat după o serie de atacuri cibernetice asupra unor companii media precum Associated Press, Wall Street Journal, New York Times şi CNN, prin care hackerii le-au preluat controlul conturilor. Spre deosebire de Facebook şi Pinterest, astfel de preluări ilegale ale profilurilor Twitter sunt adesea folosite ca farse la cel mai înalt nivel. Anul acesta, hackerii au spart contul de Twitter al lanţului fast-food Burger King şi au anunţat că ar fi făcut un parteneriat cu firma rivală McDonald’s. Anul a început cu stângul şi pentru utilizatorii obişnuiţi ai reţelei sociale, după ce hackeri pe care compania i-a numit «profesionişti» au furat parolele a aproximativ 250.000 de utilizatori.”

Ziua sigurantei pe Internet 2015


Ziua Sigurantei pe Internet are ca scop promovarea utilizarii intr-un mod mai sigur si
responsabil a tehnologiei on-line si a telefoanelor mobile, mai ales de catre copii si adolescenti, precum si constientizarea si educarea acestora asupra pericolelor navigarii nesupravegheate pe Internet. Tema acestei editii este: «Impreuna facem internetul mai bun!» si vizeaza necesitatea stabilirii unei netichete general acceptata privind navigarea pe Internet.

http://sigur.info

sid

Spotul campaniei pentru 2015

 

Interacțiunea bibliotecar-utilizator prin intermediul catalogului partajat (la Filiala de Arte „T. Arghezi” a BM „B.P. Hasdeu”)


Catalogul electronic colectiv al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” cuprinde colecţiile din cele 28 de filiale conectate în reţea şi este instrumentul de lucru de bază, oferă acces gratuit la informaţii referitor la colecţie. Indiferent de locul aflării şi timpul accesării lui, utilizatorii pot să beneficieze nelimitat de ofertele şi serviciile catalogului. Nivelul de utilizare a catalogului depinde de nivelul de cunoaştere şi percepţie a acestor servicii de către utilizator. Bibliotecarul are rolul principal de a-l învăţa pe utilizator să cunoască soluţiile de accesare şi căutare în catalog în procesul de infodocumentare. Relaţia bibliotecar-utilizator prin intermediul catalogului electronic este multilaterală, interacţiunea se produce atît în mod direct, cît şi prin utilizarea resurselor disponibile (telefon, poştă electronică, reţele de socializare, skype, chat, messenger ş.a.). Se evidenţiază mai multe nivele sau stări ale acestei relaţii – de la utilizatorul începător, pasiv, consumator de informaţii – pînă la utilizatorul activ, distribuitor de informaţii. Rolul bibliotecarului în această relaţie este important, căci este purtătorul de cunoştinţe şi abilităţi profesionale speciale în aplicarea instrumentelor de căutare în baza de date, de el depinde formarea experienţei utilizatorului pentru perceperea serviciilor web. Relaţia bibliotecar-utilizator capătă un aspect de colaborare specializat la Filiala de Arte „T. Arghezi”, deoarece aici găsim informaţii la tabla de materii despre ştiinţa muzicală – istoria şi metodologia muzicii universale şi naţionale; compoziţii muzicale universale şi naţionale; lucrări pentru instrumentele muzicale; informaţii referitoare la opera de creaţie a personalităţilor muzicale – compozitori, instrumentişti, interpreţi; informaţii despre formaţii artistice legendare, evenimente muzicale ş.a.

Pe măsura aplicării noilor tehnologii, interacţiunea bibliotecar-utilizator se modifică, devine mai profundă şi creativă. Conform sarcinii prioritare din 2013 a filialelor BM „B.P. Hasdeu” despre integrarea informatizată prin aplicarea şi gestionarea resurselor informaţionale la o treaptă mai performantă, Filiala „T. Arghezi” s-a angajat să introducă în catalogul electronic documente specifice: documentele de muzică tipărită. Prin acest act, biblioteca noastră printre primele a început catalogarea şi barcodarea colecţiei. Colecţia numără peste 19 000 de documente de muzică tipărită. S-au introdus deja în catalogul partajat al filialei circa 15% din numărul total.

În acest context, poate fi readus în atenţie faptul că acum interacţiunea bibliotecar-utilizator la Filiala de Arte „T. Arghezi” este mult mai simplă (la prima vedere) comparativ cu perioada anterioară, cînd pentru identificarea sursei în catalogul tradiţional se recurgea pe cale succesivă, de la o sursă la alta, de la catalogul pe subiecte, la cel alfabetic al notelor muzicale, care, la rîndul lui, era repartizat după autori, compozitori, interpreţi, după primul vers al cîntecului ş.a. Catalogul electronic însă ne oferă posibilitatea ca printr-o singură accesare să primim mai multe variante de răspuns. El reflectă în totalitate fondul de bibliotecă. Dar pentru a oferi informaţii necesare utilizatorului referitor la colecţiile filialei, toate documentele trebuie introduse în catalogul partajat. La Biblioteca de Arte „T. Arghezi”, s-a început cu efectuarea proceselor de evidenţă-reevaluare şi reinventariere a colecţiilor, identificare şi scoatere din circuit a documentelor uzate fizic sau moral. Acest volum de muncă a fost realizat în special de către membrii echipei BM „B.P. Hasdeu”, bibliotecarii N. Gnidaş, L. Ciornîi şi M. Musatova în perioada anilor 2010-2013.

Apoi a continuat cu etapa propriu-zisă de introducere în catalogul electronic a documentelor. Acest proces complex este realizat în cadrul mai multor etape importante.

            Catalogarea este procesul de elaborare a catalogului, ce caracterizează elementele care identifică documentul, determină punctele de acces şi ne permite să găsim documentul, ale cărui autor, titlu, subiect sunt cunoscute – toate acestea sau măcar unul dintre ele. Pentru ca documentul catalogat să fie disponibil şi apoi regăsit de către cititor este necesară clasificarea sau indexarea cu vedetele de subiect, care se face în baza documentului Vedete tematice şi indice CZU pentru documentele de muzică tipărită, elaborat de Departamentul tehnologia informaţiei al BM. Procesul este realizat de către echipa de bibliotecari de la Filiala de Arte împreună cu dna Evelina Bocancea, şef oficiu la departamentul numit mai sus. Fixarea veridică a informaţiei despre document în catalogul integrat se face în cele nouă blocuri, menţionate în manualul UNIMARC şi standardele internaţionale ISBN, ISMN, ISBD (PM).

Procesul de disponibilitate al documentului pentru utilizator este finalizat de ultima etapă – barcodarea. Prelucrarea tehnică a documentului necesită aplicarea codului de bare, care va permite pe viitor împrumutul de carte în regim automatizat.

Înregistrarea documentului necesită şi descrierea conţinutului, deoarece nu întotdeauna utilizatorul îşi caută sursa după autor sau titlul cărţii. De multe ori solicită o creaţie dintr-o culegere. De aceea, este important conţinutul, care oferă date complementare la sursă: denumirea piesei, autorul textului, compozitorul, interpretul. Spre exemplu, la solicitarea textului şi a notelor muzicale ale cîntecului Pentru ea ne este cunoscut numai titlul. În cazul căutării după titlu, catalogul ar indica un număr mare de surse din care ar trebui să identificăm piesa. Pentru a evita acest lucru apelăm la sursa de internet, care ne indică numele compozitorului – Ion Aldea-Teodorovici. Simplificăm căutarea în catalog, îndicînd titlul şi compozitorul cîntecului. Catalogul ne trimite direct la sursa solicitată: cartea Învierea de Grigore Vieru (Chişinău, 1990). În Cuprins regăsim cîntecul Pentru ea la pag. 17 cu informaţii complementare referitoare la autorul textului – poetul Grigore Vieru.

Bibliotecarul informează utilizatorul despre posibilităţile şi funcţiile catalogului electronic în promovarea colecţiilor, explicînd toate punctele de acces. Fiecare bibliotecar, fiind conectat la catalogul partajat colectiv învaţă utilizatorii bibliotecii respective modul şi căile de utilizare. Căutarea documentului în catalogul electronic se efectuează după criteriile de căutare: cuvinte-cheie, titlu, autor, vedete de subiect. Mai mult decît atît, bibliotecarul ghidează şi aplică cunoştinţele utilizatorului la completarea catalogului cu liste tematice. Spre exemplu, la solicitarea unui utilizator, la Filiala de Arte s-a elaborat o listă tematică online cu genericul Cîntece pe versurile poetului Dumitru Matcovschi. Căutarea temei am efectuat-o după elementul cuvinte-cheie – Matcovschi, poezii cîntate (autor şi vedetă de subiect). Catalogul a indicat şaptesprezece surse, cărţi, în care se regăsesc poeziile poetului puse pe muzică. La accesarea individuală a fiecărei surse apare titlul şi descrierea bibliografică a documentului, însoţită cu conţinut, posibil şi imaginea copertei. Fiecare carte indică un cîntec sau mai multe.

De exemplu: cartea Lîngă rugurile Toamnei… Cerească-i dragostea dintîi: culegere de cîntece pe versurile poeţilor români de Eugenia Manea-Cernei. În conţinutul cărţii apar nouă poezii de D. Matcovschi. Lista poate servi ca sursă de informare pentru doritori şi este disponibilă pe http://opac.hasdeu.md/cgi-bin/koha/opac-shelves.pl?viewshelf=52&sortfield= title.

De asemenea, după instrucţiunile bibliotecarului, un utilizator (profesoară de muzică), a întocmit o listă tematică de sine stătător, utilizînd în căutare vedeta de subiect. Lista Cîntece corale moldoveneşti pentru cor de copii şi pian include sursele cu titlul, autorul documentului şi, respectiv, cota de aranjare la raft. În aşa mod utilizatorul (profesoara) structurează sursele regăsite în colecţie, care pot fi uşor accesate ulterior, iar pentru elevi a fost furnizată o listă de surse echipată cu conţinut, localizare, elemente de distribuire şi apreciere a informaţiei. Lista se completează în continuare.

Catalogul electronic ne oferă diverse moduri de căutare. Un model de prezentare poate servi blogul tematic Chişinăul muzical al Filialei de Arte, disponibil pe http://bibliomusic. wordpress.com, în care echipa bibliotecii colecţionează cîntece despre Chişinău, însoţite de text, note muzicale şi videoprezentare. Deja sunt adunate 45 de piese muzicale, investigaţiile continuă. Ca să se evite surplusul de surse în cazul căutării după cuvîntele-cheie Chişinău, cîntece, doritorii pot identifica aceste piese după vedeta de subiect geografică Chişinău în muzică. Apar 13 surse în care pot fi găsite cîntece despre Chişinău.

Prin exemplele citate s-a dorit să ne împărtăşim din experienţa noastră referitor la unele aspecte de catalogare ale documentelor de muzică tipărită în catalogul electronic al BM, care se efectuează pentru prima dată şi să elucidăm impactul pe care îl are acest proces asupra bibliotecarului şi utilizatorului.

Colecţia Documente de muzică tipărită de la Filiala Arte „T. Arghezi” este una inedită, deţine informaţii importante referitoare la cultura şi arta muzicală a Moldovei, în special, şi a altor ţări. Introducerea lor în baza de date a BM „B.P. Hasdeu” este un mare avantaj pentru studiu, un ajutor real pentru specialişti, elevi, studenţi şi doritori interesaţi de această sferă de activitate, este o cheie de acces la comorile patrimoniului cultural naţional şi universal.

La modul general, catalogul electronic, în funcţie de criteriul sau instrumentul de căutare ce a fost aplicat, ne oferă nu numai accesul nelimitat la resursele informaţionale. Există şi o opţiune, prin intermediul căreia utilizatorii au posibilitatea de apreciere, recomandare şi distribuire a informaţiei pe diferite căi, spre exemplu, să recomande cartea preferată colegilor şi prietenilor prin reţelele de socializare. Pentru ca utilizatorului să-i fie satisfăcute necesităţile de informare la un nivel suficient, bibliotecarul trebuie să înveţe în permanenţă modificările în utilizarea tehnologiilor. La realizarea acestei sarcini sunt desfăşurate o serie de activităţi, training-uri şi ateliere profesionale ce vizează gestionarea şi administrarea sistemului informatic în ansamblu, a sistemului integrat de bibliotecă implementat şi realizat la BM „B.P. Hasdeu”.

                Referinţe bibliografice

Ghidul utilizatorului : [Bibl. Municipală „B.P. Hasdeu”] / Bibl. Municipală „B.P. Hasdeu”. – Ch. : Notograf Prim, 2012. – 28 p.

Manual UNIMARC / Federaţia Intern. a Asociaţiilor de Bibl. şi Instituţii; ed. de Brian P. Holt, asistat de Sally H. McCallum & A.B. Long; trad. de Mihaela Bora ş.a. – Bucureşti : Bibl. Naţ. a României, 1993. – 430 p.

VÎRLAN, Aliona. Planul de activitate a Filialei de Arte „T. Arghezi” : 2012. Chişinău, 2013.

VÎRLAN, Aliona. Planul de activitate a Filialei de Arte „T. Arghezi” : 2013. Chişinău, 2014.

                Resurse electronice

http://www.libruniv.usb.md/confbib/articole/2007_1-2/82-84%20conf_1+2-2007.PDF

http://lib.ase.md/site/docs/publicatii/dezvoltarea_durabila.pdf

http://www.bibnat.ro/dyn-doc/Standarde-in-vigoare.

Anastasia MOLDOVANU, bibliotecar principal, Filiala de Arte „Tudor Arghezi”