Luna Securităţii Cibernetice la BM


În perioada 30 septembrie – 31 octombrie 2014 a avut loc cea de a 3-a ediţie a Lunii Securităţii Cibernetice, eveniment organizat de Executivul Republicii Moldova, la iniţiativa Centrului de Guvernare Electronică.

Campania are drept scop de a consolida cultura digitală a populaţiei şi a spori nivelul de conștientizare privind amenințările din mediul online.

În acest an, Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” a fost gazda evenimentului de lansare a acestei campanii, unde reprezentanţii Centrului de Guvernare Electronică au prezentat agenda sesiunilor de instruire şi informare.

La aceasta campanie de consolidare a culturii digitale au participat filialele Târgu-Mureş, Centrul Academic Internațional Eminescu, Alba Iulia, Adam Mickiewicz şi Onisifor Ghibu ș.a., cu organizarea a diferitor acțiuni, cum ar fi:

  • întâlniri cu reprezentanţi ai Centrului de Guvernare Electronică;
  • expoziţii virtuale de carte;
  • discuţii – dezbateri;
  • ore de informare.

Alte aspecte care au fost abordate în cadrul acestei ediții au fost internetul, e-transformare fără sfârşit, navigarea şi informare on-line în siguranţă.

La Sediul Central a Bibliotecii au fost organizate două conferințe. Cea dintîi conferință a a avut ca subiect Securitatea cibernetică – acces on-line sigur pentru fiecare, la care au participat Mariana Harjevschi, director general al Bibliotecii Municipale, coordonatorul tehnologic, șef al Centrului E-guvernare, Iurie Țurcanu, managerul de securitate a informației de la Centrul de E-guvernare, Veaceslav Pușcașu, președintele Centrului Internațional „La strada”, Daniela Misain-Nichitin şi reprezentantul proiectului Novateca, Evan Tracz care au abordat diverse aspecte ale acestui subiect Securitatea Cibernetică – acces on-line sigur pentru fiecare.

În cadrul programului Săptămâna Uşilor Deschise de la Biblioteca Centrală a fost desfășurată cea de a 2-a conferinţă, în colaborare cu Fundația pentru Dezvoltarea Educației și Centrul de Guvernare Electronică, cu genericul Securitatea ciberbetică: Informează-te! Fii vigilent! La discuţii au participat elevii de la Liceul Teoretic „Spiru Haret” din Chișinău, iar cei care au răspuns la întrebările adolescenţilor au fost Ala Pînzari (vicedirectorul Fundaţiei pentru Dezvoltarea Educaţiei), Veaceslav Puşcaşu (Centrul de Guvernare Electronică), Victor Burunsus (consultant în domeniul ciberbetic), precum şi Tatiana Baltag, șef oficiu Biblioteca Centrală și Elena Butucel, prim-vicedirector al Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu”.

Pe blogul Bibliotecii Centrale a fost postată o listă bibliografică Informare&Securizare on-line  urmată cu citeva sfaturi utile  pentru o navigare pe interenet  în  siguranţă.

Filiala Alba Iulia şi-a familiarizat utilizatorii despre Luna securităţii Cibernetice prin articolul — Lunarul European de Sensibilizare asupra ameninţărilor cibernetice, iar sesiunea de informare intitulată „Domeniile e-Guvernării, beneficiile şi modalităţi de utilizare a e-serviciilor publice pentru liceeni şi tineri de peste 18 ani” a avut loc luni, 6 octombrie, la Liceul Teoretic „Liviu Deleanu”. Sesiunea a fost susţinută de reprezentanţii Centrului de Guvernare Electronică. Mai multe detalii le găsiţi în articolul E bine să ştim postat pe blogul bibliotecii.

La Filiala Onisifor Ghibu a fost organizată  o oră de informare cu tema Luna Securităţii Cibernetice realizată de Margareta Cebotari, bibliotecar principal. Utilizatorii au aflat mai multe lucruri despre Guvernarea Electronică, despre necesitatea securităţii pe reţelele de socializare, folosirea corectă a e-mail-ului, etc. Tot în acest context, pe blogul Bibliotecii Onisifor Ghibu, în noiembrie au plasat un articol despre istoria internetului urmat de o expoziţie virtuală de carte cu genericul Internetul — e — Transformare fără sfârşit.

Filiala polonă «A. Mickiewicz» a abordat aceasta tema prin „Discuţie-dezbatere : Securitatea pe Internet (Cyber Security Month in Moldova)”. La discuţie au participat elevii clasei a 11 din Liceul Nicolae Sulac. Iar elevii din clasa a V-a aceluiaşi liceu au participat la activitatea multimedia Prezentarea site-ului http://www.siguronline.md/.

Filiala M. Lomonosov a organizat discuţii pe tema Securitatea Electronică cu studenţii Colegiului de Construcţii şi elevii Liceului I. Rambam. La dizbatere au participat 51 de utilizatori ai bibliotecii.

Biblioteca Ovidius în Luna Securităţii Cibernetice au avut un program divers. Au organizat:

  • discuţii-dezbateri cu temele : E-securitatea pe reţelele de socializare pentru copiii şi adolescenţi; e-Bilioteca secolului XXI-lea.
  • oră de informare : Filiala „Ovidius” – e-Infoservicii şi Filiala „Ovidius” — e-Informaţii.
  • lecţii bibliografice au fost organizate 5 la număr : Filiala „Ovidius” @20 ani – e-Bibliotecă; e-Guvernare; e-Guvernarea în slujba omului; Bazele de date în sprijinul procesului educaţional şi şriinţific; e-Biblioteca Ovidius.
  • zi de informare : e-Guvernării – interacţiunea cetăţenilor cu instituţiile publice

Pe parcursul lunii octombrie la filiala Lesea Ukrainka au fost organizate 5 ore de informare cu temele :

  • Servicii electronice ca o economie inovatoare la sfîrşitul acestei ore le-au fost oferite 63 link — uri cu o explicație detaliată a modului de efectuare a anumitor servicii electronice;
  • Servicii Publice fără a ieşi din casă: online şcoala ГосУслуги не выходя из дома: online школа în cadrul acestei ore de informare bibliotecarul a explicat utilizatorilor prezenţi cum pot folosi portalul Serviiciile Gov în folosul lor pentru aşi face mai uşoară viaţa;
  • E-Factura — utilizatorul a fost informat despre modul de plată a facturii electronice prin demonstrarea tutorialului e Factura;
  • E-licentiere subtitrari, utilizatorii au fost informaţi cum să obţină diferite tipuri de licenţe pentru aşi deschide o afacere proprie;
  • G2C-Портал услуг для граждан a servit utilizatorilor drept mijloc de informare privind serviciile oferite de acest portal. Utilizatorii au fost informaţi despre accesibilitatea lui, despre cît de uşor şi rapid se pot obţine unele servicii fără a ieşi din casă şi a pierde o groază de timp.

Prin aceste activităţi Biblioteca Municipală a contribuit la informarea utilizatorului bibliotecii despre cunoașterea măsurilor corecte de precauţie, care este o datorie a fiecărui utilizator al tehnologiilor informaţionale moderne, contribuind la o mai bună protejare a datelor de o gamă largă de ameninţări.

Lecția zilei: Activitate de cercetare la CID „Chişinău”: imagine de ansamblu privită din interior


Cercetarea bibliografică este o componenta importantă în activitatea CID-ului. Primele încercări de elaborare a bibliografiilor de Serviciul bibliografic se referă la 1989. Bibliografiile de referinţă elaborate atunci erau de o calitate poligrafică slabă şi un conţinut selectiv. Anul 1992 îl putem considera ca un început al cercetării bibliografice, atunci a apărut prima bibliografie editată la nivel poligrafic, în editura — bibliografia selectivă Alexei Mateevici. Au trecut 20 de ani de la începutul activităţii noastre în aceasta direcţie şi astăzi putem face nişte totaluri.

Din cele 230 de ediţii editate pe parcursul celor 20 de ani, (inclusiv şi cărţi de autor ale colaboratorilor bibliotecii) — 98 sînt bibliografii şi biobibliografii (9 lucrări elaborate către jubileul bibliotecii sînt în curs de apariţie).

Dacă analizăm aceasta diagramă vedem o mare diferenţă dintre primul şi al doilea deceniu. 22 (1992-2001) şi 76 (2002-2012). Cea mai fructuoasă perioada a fost  2005-2008. Pe parcursul celor 4 ani au fost elaborate şi editate 38 de lucrări bibliografice. Este un record pentru o bibliotecă publică nu numai în Republica Moldova.

Din aceste 98 de lucrări bibliografice 25 sînt elaborate de CID şi 63 redactate de bibliografi. Aici vreau să menţionez că activitatea de cercetare a CID Chişinău nu poate fi detaşată de filialele BM „B.P. Hasdeu”. Centrul nostru este şi un centru metodic, centru de coordonare a cercetării bibliografice la BM:

a) Absolut toate bibliografiile, biobibliografiile elaborate de filialele noastre au fost redactate, definitivate, finisate, în unele cazuri chiar refăcute de către bibliografii de la CID „Chişinău”.

b) A fost propusă filialelor pentru a fi utilizată Politica de elaborare a ediţiilor bibliografice în 2007.

c) Practic în fiecare an se organizează ateliere profesionale, instruiri practice, consultaţii pentru bibliotecari din filiale. Bilanţ al acestor eforturi a fost trecerea  cercetării bibliografice la un alt nivel de calitate: ca conţinut, varietate de tipuri, diversitate editorial-poligrafică.

Dacă în primul deceniu cercetarea bibliografică era o preocupare a CID „Chişinău” şi a bibliografilor cu experienţa din filialele I. Mangher, M. Lomonosov,  cu primele intervenţii ale filialelor Arte, Transilvania, Ovidius; din anul 2005 se implică mai multe filiale şi structuri specializate în elaborarea produselor bibliografice: O. Ghibu, Târgu-Mureş, Ştefan cel Mare, CAE, L. Rebreanu, Centrul de Hasdeulogie.  În total, 17 filiale ale BM au încercat să elaboreze bibliografii. Este foarte prestigios şi apreciat ca o filiala să detina în palmares o bibliografie.

Tipuri de bibliografii

Analizînd diversitatea tipurilor de bibliografii editate în această perioadă  – bibliografii, biobibliografii, bibliografii-cataloage, bibliografii monografice, curente, selective, menţionăm că majoritatea lucrărilor sînt biobibliografii. Acest tip este cel mai popular la noi. BM a pus la dispoziţia utilizatorilor 51 de biobibliografii consacrate scriitorilor, ziariştilor, savanţilor, actorilor, bibliologilor şi altor personalităţi chişinăuiene.

Аnalizînd perioadă din 2005 încoace putem folosi deseori sintagma pentru prima dată.

  • Pentru prima dată BM a elaborat biobiblografia clasicilor literaturii române Alecu Russo, (2006), urmat de familia Hasdeu (2007), Iulia Hasdeu (2008).
  • Menţionăm primul parteneriat în elaborarea unei lucrări bibliografice cu colegii din România: Duiliu Zamfirescu  (2007) (BJ Focşani), după care a urmat biobibliografia Iulia Hasdeu (2008), alcătuitor: Crina Decusară-Bocşan (Bucureşti         ); şi în acest an biobibliografia criticului literar Theodor Codreanu (Huşi).
  • Prima încercare de a elabora o biobibliografie dedicată unui savant, Petru Cocîrţă (2007).
  • Primul triptic biobibliografic (O familie de intelectuali basarabeni – dinastia Grama, 2008).
  • Prima bibliografie, сare a reflectat un fenomen istoric prin sursele bibliografice Holocaust – tragedia evreilor Europei sec. XX (2008)
  • Prima lucrare inovativă – catalogul-bibliografie Chişinăul în pictură,  care include operele artiştilor plastici.
  • Aparte în acest rînd stau lucrările, ce ridică prestigiul BM — bibliografiile retrospective. Este vorbă de studiile istorico-literare şi bibliografice Revista Arhivele Basarabiei  şi editată în 2002 Revista „Viaţa Basarabiei” realizate de bibliograful de excelenţă Ion Şpac şi Presa Basarabeană, elaborată de Margarita Şcelcikova.

Concomitent cu creşterea cantităţii a crescut şi calitatea lucrărilor, ca rezultat al acestei munci asidue şi calitative sînt premiile de la Concursul Naţional pentru cea mai reuşită lucrare bibliografică pentru 50 de lucrări.

În fiecare an jubiliar BM „B.P. Hasdeu” vine cu un şir de lucrări noi destinate publicului chişinăuian. Jubileul de 135 de ani de existenţă pentru BM, ca şi jubileele precendente, a fost foarte fructuos în contextul cercetării bibliografice.  

Către acest jubileu BM a elaborat 9 lucrări. Nu pe toate putem să le prezentăm astăzi, unele sunt la etapa finală în edituri. Vom menţiona dintre ele: în primul rînd, bibliografiile jubiliare tradiţionale la noi, la care le zicem ediţii curente: Bibliografia Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu în presă 2007-2011 şi Catalogul cărţilor cu autograf 2007-2011, aici pot să adaug şi Catalogul Publicaţiilor BM B.P. Hasdeu, ed. a 2-a 2007-2011. În stadie de finisare este Bibliografia Municipiului Chişinău, biobibliografie Theodor Codreanu, Mihai Cimpoi, Nicolae Rusu, Ninela Caranfil, etc.

Bibliografiile noastre au avut o rezonanţă în presa locală, naţională, internaţională – 77 de articole cu recenzii şi prezentări. Poate nu atît de mult, dar ele sunt importante şi valoroase pentru noi. Recenzii, articole despre ediţiile bibliografice au apărut în revistele de specialitate: BiblioPolis, Magazin bibliologic, Confluienţe bibliologice, şi în presa locală, autorii recenziilor fiind : Ion Şpac, regretatul Ion Madan, Vlad Pohilă, Lidia Kulikovski, Ludmila Corghenci, Zamfira Mihail etc.

Acum vă prezint un Breviar bibliografic Bibliografiile BM „B.P. Hasdeu”, prezentate pe paginile revistei BiblioPolis. Aceasta lucrare în format electronic a fost elaborată în acest an jubiliar pentru Biblioteca Municipală şi jubileul a 10 ani a revistei BiblioPolis îl puteți răsfoi pe site-ul BM (www.hasdeu.md/resurse/e-bibliografii). Include prezentări ale 35 de bibliografiilor noastre scrise în BiblioPolis din anul 2005 cînd au apărut rubrica Breviar bibliografic.

În final vreau să menţionez că cercetarea bibliografică este şi ea o parte a brandului BM, adăug în valoarea adăugată prestigiului BM în societate.

Taisia Foiu,

manager CID Chișinău

Lecția zilei: BIBLIOTECA MUNICIPALĂ „B. P. HASDEU” — 135 DE ANI DE TRADIŢIE SI INOVAŢIE


Schimbarea lucrurilor, încercarea imposibilului și crearea unui viitor  Bibliotecii  Municipale — acestea sunt preocupările bibliotecarilor ei. Crearea unui viitor care încă nu există – necesită curaj. Noi l-am avut, şi îl mai avem. Noi nu numai am reacționat, noi nu numai am răspuns, noi am inițiat, am transformat și aceasta ne-a diferențiat de celelalte biblioteci. Așa a fost întotdeauna la Biblioteca Chişinăului.  BM este o bibliotecă mare nu numai din punct de vedere existențial, dar și ca producție, resurse, structură, contribuții culturale și științifice. Dacă ești mare, ești obișnuit să fii mare și te aștepți să rămâi mare. Ceea ce înseamnă că generații după generații de bibliotecari au fost angajați pentru a continua să facă ceea ce adăuga măreție BM.

Când Daria Harjevski, directorul bibliotecii, a publicat/editat primul catalog al BM, a fost o inovație și pentru imperiul rus;  când a publicat/editat primul raport de activitate al BM (1898) a fost un lucru inovativ în Chișinău … Când,  participând  la primul Congres al bibliotecarilor din Rusia, a prezentat experiența de îmbunătățire a clasificării și prelucrării cărților, inclusiv atribuirea indicelui de autor, au fost inițiative inovative și prin ele Daria Harjevski și-a demonstrat profesionalismul și responsabilitatea pentru managementul informațional al bibliotecii, pasiunea pentru BM. Când s-a gândit ca pe fiecare raport de activitate să tipărească ”al  câtăle an de  existență” este, gândea în termeni de durabilitate și viitor, lucru prin care spunea tuturor câți ani are biblioteca şi  de pe când se trage.

În ultima sa lucrare   ”Ești de neînlocuit?”, Seth Godin scrie cu referire la tradiție și viitor:  ”Cîndva ”Înființat în 1877” însemna mult. Astăzi poate fi un minus” (P/ 24, Triburi). Nu însă pentru noi. Generațiile viitoare de bibliotecari  vor constata că noi, actualii bibliotecari, nu am pierdut și nu am  irosit nicio oportunitate, în efortul de a propulsa BM  pe poziția dominantă în domeniul infodocumentar, la fel cum proceda prima directoare.

BM a fost o neobosită căutătoare de soluții de dezvoltare. Nu am rămas niciodată fără idei. Astăzi,  la această aniversare, mă întreb: ”Ce vor spune generațiile următoare despre modul în care am practicat managementul? Oare care li se vă părea cea mai mare greșeală?  Ne vor acuza oare că am irosit resurse, că am dezamăgit și pierdut utilizatori? Se vor întreba câte idei au generat angajații? Câte dintre le au fost puse în aplicare? Am făcut mult sau puțin cu resursele pe care le-am  avut la dispoziție? …” Sunt convinsă că nu ne vor acuza de a fi iresponsabili, nu ne vor acuza de a fi făcut prea puțin, nu ne vor acuza de fi disprețuit unele dintre aspectele enumerate mai sus.

O aniversare, mai ales ca aceasta, de 135 de ani, este un prilej de a face o pauză la marginea epocii moderne pentru a medita, a analiza şi paria pe care model se va configura activitatea BM în continuare, în următoarele decenii. Printr-un program coerent, divers, centrat pe viitor s-a dezbătut, discutat şi pus în valoare —  numele, imaginea BM; interrelațiile cu chișinăuienii; partenerii noștri şi efortul comun de a ține lectura în cercul preocupărilor și intereselor chișinăuienilor;  Biblioteca 3.0, aspirațiile BM de a fi modernă; valorificarea patrimoniului scris chișinăuian și astăzi, la conferință 56 de comunicatori, cu diverse subiecte actuale şi proiecte derulate. Sper și mă aștept, în urma acestui program,  la o spectaculoasă consolidare  a activității de inovare pe fundamentele clădite deja în acest sens.

BM a fost întotdeauna și este, în continuare, angajată drect în țesătura atât de încurcată a problemelor ce agită secolul și țara noastră. Turbulențele prin care trece BM trece prin inima propriei noastre experiențe, atât de complexe,  pe care  avem norocul de a fi trăit-o  ca martori ai acestor timpuri și ca  martori, dar mai întâi de toate ca nişte contributori ale realizărilor și a dezvoltării, al progresului temeinic în fapte, a BM.

Fondată în an de război, a avut întotdeauna un caracter ofensiv. Iar istoria ei BM este un exemplu de cum au păstrat-o cu venerație în cele mai nefaste vremuri și exemplu de cum au implicat-o în mijlocul  celor mai vertiginoase prefaceri, de cum  au consolidat-o într-o unitate organică cu tradiția, pe temelia căreia se înalță astăzi. Profunzimea acestei griji deosebite, pe care o revendică fiecare generație de bibliotecari trecuți, i-a asigurat progresul evoluția, ajungând azi un adăpost  măreț al timpului, un simbol al existenței.

La acest popas aniversar ne întrebăm ”Cum a reușit BM”? Prin contribuțiile  semnificative individuale ale bibliotecarilor ei; prin contribuțiile colective ale componentelor ei. La BM, întotdeauna, Contribuția a fost mai mare decât recompensa…

Contribuțiile sunt rezultatele, succesele înregistrate pe parcursul întregii sale existențe. Multe au fost: de întâietate, de anvergură, de originalitate, de cantitate, de notorietate, de divertisment, de cercetare. Am avut grijă ca lumea să le știe, să le cunoască, să le simtă, să le critice, să le invidieze, să le copieze, să le laude… dar oricât de multe aplauze am primit, noi am muncit mereu pentru a ne îmbunătăți performanțele convinși fiind că aplauzele care derivă   dintr-un anumit succes sunt doar un produs secundar. Astfel am asigurat evoluția BM performând.  La BM, întotdeauna, spectacolul a fost mai mare decât aplauzele.

Fiecare reușită a BM a venit cu ajutorul multor oameni cărora le suntem mereu recunoscători. Toate realizările noastre și toate capacitățile noastre pe care le avem au for și sunt posibile datorită talentului și contribuției altora. Am dezvoltat o cultură a mulțumirii și a darului — mulțumim oricui care face ceva pentru noi, le suntem recunoscători;  apreciem și punem în valoare lumea din jurul nostru – fie specialiștii din domeniul nostru, fie din alte domenii, decidenți,  fondatori, sau utilizatori, îi tratăm cu respect; apreciem calitatea oamenilor cu care interacționăm. Această experiență ne-a convins că oamenii vor să colaboreze cu alți oameni care-i apreciază, că resursele se îndreaptă spre zona în care sunt apreciate, oamenii răspund la gratitudine punându-ne la dispoziție mai mult din ceea ce apreciem. La BM, întotdeauna, Gratitudinea e  mai mare decât succesul.

Noi ne bucurăm de orice activitate realizată. Bucuria noastră este întotdeauna mai mare decât efortul. Abordarea muncii cu această atitudine ne asigură progresul permanent. Progresul înregistrat ne dă curaj să năzuim  mai departe decât am ajuns, ne dă curaj de a gândi în perspectivă, ne dă încredere  în capacitatea noastră de a depăși limitele în care ne simțim confortabil … La BM, întotdeauna,  Încrederea e mai mare decât confortul.

Valoarea progresului și evoluției noastre vine sub forma impactului pe care-l avem în domeniul biblioteconomic, în cercetare, în viața culturală, în comunitate în general. Prea mult spațiu ar ocupa să le înșir. Doar două dimensiuni cantitative, care au în spate un enorm efort profesional și un impact social pe potrivă: 134. 847 de chişinăuieni au card de cititor la BM, confirma serverul BM, astăzi, 19 octombrie, la ora 8.50 minute; doar în ultimii cinci ani au fost elaborate și editate peste 100 de volume ca rezultat al cercetării și valorificării  a multor fațete ale Chișinăului: Chișinăul istoric, cultural, literar, personalități chișinăuiene etc…

A 135-a aniversarea ne-a oferit prilejul de a medita și vedea traiectoriile  evoluției și sper că vom alege cu înțelepciune pe care dintre ele vom naviga. Aniversarea mobilizează și călăuzește.

Onorați și mult respectați fondatori!

Mult stimate domnule Primar, domnilor viceprimari, şefi de comisii, consilieri ai Consiliului municipal,

Vă mulțumim pentru susținerea permanentă, în ciuda turbulențelor politice și economice. Noi ne simțim protejați, noi ne simțim importanți pentru Chișinău datorită atitudinii Dvs. față de activitatea noastră.

Dragii noştri parteneri şi prieteni  — teatre, muzee, şcoli şi licee, grădiniţe, biblioteci universitare şi publice, mass-media, facultatea de Jurnalism şi ştiinţe ale comunicării, catedra de biblioteconomie, scriitori, editori,  profesori vă mulţumim pentru încrederea în noi, pentru suportul profesional, expertiza de care beneficiem colaborând cu dvs.

Dragii bibliotecari ai BM,

Sunt mândră că mă aflu aici,  la acest moment semnificativ; în acest punct fascinant  al forțelor inteligente reunite, în această sală,  de aniversarea bibliotecii noastre. Clipa de incandescență și exaltare interioară mă domină emoțional,  îmi dă o puternică presiune în piept și îmi pune un nod în gât… dar nu întrec dorința de  a vă spune cât de buni, de talentați, de unici, de deosebiți sunteți… cât de mult apreciez că sunteți în echipa mea, că sunteți echipa mea, că sunteți echipa Hasdeu…

Vitalitatea BM, forța, energia, însuflețirea de a progresa o transpuneți,  Dvs., în acțiune. Existența BM a fost unică în toate timpurile, manifestarea ei este și astăzi unică. Prin unicitatea dvs., asigurați unicitatea BM. Datoria noastră este, pur și simplu, să o păstrăm, să o menținem dinamică, să-i construim viitor.

Trecutul BM este plin de evenimente la care merită să ne gândim dintr-o perspectivă, iar toate experiențele de valoatre din trecut sunt pentru noi, acum, materie primă pentru crearea viitorului. Viitorul ne apaține nouă, echipei de astăzi, deoarece prin definiție, nu s-a produs încă, acesta există în mintea noastră. Asta înseamnă că putem alege să-l facem, la rându-ne, prosper.

Urarea mea Dvs.  — vă vreau curgători ca apa, grei ca stânca, cuprinzători ca ramurile și cetina pinilor! Restul le aveți și cu succes le valorificați…

AD MULTOS ANNOS, BIBLIOTECĂ A CAPITALEI!

 LIDIA KULIKOVSKI

Lecţia zilei: Biblioteca 3.0


Mulţi dintre noi conştientizăm că am mers mai departe de Web 2.0.  Dar cum se numeşte acel «mai departe»? Unii îl numesc Web 3.0 sau Web semantic, alţii merg şi mai departe, vorbind de Web4.0 şi chiar 5.0.

Cum nu s-ar numi, dezvoltarea continuă a tehnologiilor web fără îndoială va afecta bibliotecile.  Printre variantele posibile de viitor specialiştii web menţionează cîteva aspecte, căi de evoluţie: 3D web, webul semnatic, real world web. Toate aceste variante sînt cunoscute şi apreciate de bibliotecari şi specialişti în informare. Lumea virtuală 3D, ca Second life este utilizată de bibliotecile din Occident, oferind serviciile bibliotecilor într-un format special. Webul semantic oferind posibilitatea de a accesa şi filtra informaţiile din diferite surse.

Bibliotecarii nu trebuie să se teamă că pot rămîne fără lucru. Webul semantic are nevoie de ei.

ECHIPA HASDEU: elemente constitutive şi distructive într-o echipă


Constituirea unei echipe, în definiţie clasică, este un lucru foarte dificil. În definiţie contemporană (echipă performantă, echipă creativă, echipă deşteaptă, echipă profesională, echipă care rezolvă probleme, echipă de strategie, echipă de top, echipă de management etc.), să creezi o echipă este şi mai greu. Unii zic că, în genere, e imposibil.

Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” încă în 2002 şi-a asumat ca valoare instituţională spiritul de echipă. Am muncit mult şi comunitatea (fondatorii, utilizatorii, societatea civilă, comunitatea profesională etc.) recunoaşte Biblioteca Municipală ca Echipa Hasdeu. Întâlnim această sintagmă nu numai în cadrul reuniunilor profesionale, dar şi în articolele din presă (ziariştii recunosc această sintagmă), în articolele academicianului M. Cimpoi, ale scriitorilor (Iulian Filip, Nicolae Rusu, Vlad Pohilă, Vitalie Răileanu, Dumitru Crudu etc.). Prin muncă insistentă, consecventă am reuşit să încetăţenim această valoare şi comunitatea o utilizează ca atare. Odată încetăţenită, am crezut că va lucra permanent, de la sine, pentru noi. Aceasta chiar a funcţionat foarte bine un timp. Echipa, însă, trebuie întreţinută, îmbunătăţită, dezvoltată, animată. Şi cred că acţiunile întreprinse în acest sens nu au fost destule, de vreme ce apar când ici, când colo unele fisuri. Filialele, mai ales, nu ajung să facă muncă în echipă pentru că se lasă pradă capcanelor, la prima vedere fireşti, care devin periculoase şi care, ca în cazul bibliotecii-filiale „Ştefan cel Mare”, a avut potenţial letal. Echipa s-a destrămat. Am adunat destulă experienţă (de constituire a unei echipe – Echipa Hasdeu), dar am trăit şi experienţa eşecului unor echipe (cel mai recent exemplu – Filiala „Ştefan cel Mare”), din care pot evidenţia impedimentele, alţii le numesc disfuncţii, de creare a echipei.

Printre primele impedimente remarc absenţa încrederii în sânul echipei. Aceasta înseamnă că nu sunt deschişi unii faţă de alţii, nu-şi recunosc greşelile şi slăbiciunile, nu reacţionează nici negativ, nici pozitiv la succesele, greşelile şi slăbiciunile colegilor lor.

Absenţa încrederii este un element distructiv pentru că generează alt impediment – teama de conflict. Echipele în care tronează neîncrederea nu se implică în dezbateri, nu-şi expun punctul de vedere vizavi de problemele care apar, de ideile noi, nu manifestă pasiune în ceea ce fac, se limitează la discuţii vagi, la comentarii re­ţinute, sau, în genere, nu comentează. Aici mă refer la conflicte sănătoase: profesionale, de concepţie şi strategii, de inovaţii, de implementare a noilor servicii, de reinventare a bibliotecii etc. şi nu la conflicte de interese personale, conflicte interpersonale, interetnice şi de altă natură, care nu au ce căuta la locul de muncă. Dar dacă şi persistă, ele urgentează destrămarea echipei pentru că membrii ei se concentrează pe aceste dimensiuni de conflict personal şi scapă din vedere interesele instituţionale.

Penuria, sau lipsa conflictelor sănătoase în echipă, este deja o problemă, pentru că generează un alt impediment în constituirea unei echipe – lipsa angajamentului. Atunci când nu-şi fac publice opi­niile, nu participă la dezbateri deschise, membrii echipei nu se implică în decizii, dar simulează acord sau chiar acord total la şedinţe.

Lipsa de angajare reală şi de implicare duce la al patrulea element de disfuncţie a unei echipe – evitarea responsabilită­ţilor. Membrii echipei care nu se implică în realizarea obiectivelor, nu elaborează planuri clare pentru acţiunile lor, dezvoltă comportamente neproductive. Aici aş menţiona că şi cei mai responsabili şi mai efi­cienţi oameni ezită, adesea, să-şi atenţioneze colegii cu referire la acţiuni şi comportamente neproductive pentru binele echipei.

Acolo unde lipseşte responsabilitatea se instaurează un mediu favorabil pentru dezvoltarea altui element distructiv al echipei – neatenţia la rezultate. Acest element se instaurează comod acolo unde membrii echipei pun nevoile lor individuale (cum ar fi orgoliul, cariera sau reputaţia), ori chiar necesitatea unor decizii personale, mai presus de scopurile comune ale echipei.

Aceste elemente distructive le-am detectat în unele echipe din filiale, care (păzea!) uşor pot contamina şi alte componente ale Echipei Hasdeu. Eşecul echipei „Ştefan cel Mare” a fost ca ruperea unei verigi din lanţul consolidator al Echipei Hasdeu. Suntem în travaliu de lichidare a disfuncţiei, obiectiv foarte dificil, ca şi decizia pe care am luat-o, cea mai dură în experienţa mea de manager al Bibliotecii Municipale, de a concedia toţi membrii echipei „Ştefan cel Mare” din funcţiile deţinute în filială şi de a anunţa un concurs pentru crearea unei noi echipe.

Măsura drastică pe care mi-am asumat-o a fost determinată de convingerea că dacă un singur element distructiv este lăsat să se simtă bine într-o echipă, adică îi permitem să se instaureze, poate distruge echipa. Fapt confirmat prin experienţa dureroasă de la Filiala „Ştefan cel Mare”. Echipa nu a avut sinergia necesară să reprime elementele distructive. Echipa nici măcar nu a observat cum, cu acordul tacit al membrilor ei, înfloreau disfuncţiile, pe care ei le generau prin comportament. Interesele personale, cele de ordin etnic au fost pe agenda lor, acaparându-i într-atât, încât nu şi-au dat seama că nu se ocupau cu altceva decât cu conflictul lor, dar în sens nu de stingere, ci de aprofundare. Interesele instituţionale, valorile BM erau uitate, devenind neinteresante pentru ei.

Munca în echipă înseamnă respectarea unor principii de comun acord acceptate. Şi nu e vorba de teorii sofisticate, dar de bun-simţ, de disciplină şi perseverenţă. „Culmea este că echipele reuşesc pentru că sunt excesiv de umane” (Lencione, Patrik. Cinci disfuncţii ale muncii în echipă : o fabulă despre lideri. – „Curtea Veche”, 2010, p. 190). Echipele de succes nu uită de încredere, conflict, angajare, responsabilitate şi concentrare asupra rezultatelor.

Şi încă un aspect important la constituirea unei echipe funcţionale este rolul conducătorului. Un conducător bun trebuie să încurajeze construirea încrederii în cadrul echipei; să modeleze personal comportamentele potrivite în diverse situaţii; să poată determina grupul să susţină planurile echipei; să dorească să creeze şi să încurajeze responsabilităţi în cadrul echipei; conducătorul trebuie să dea tonul pentru concentrarea echipei asupra rezultatelor.

Scopul suprem al BM este excelenţa. Avem echipe extraordinare la filialele: „Ovidius”, „L. Rebreanu”, „Transilvania”, CAIE, „Alba Iulia”, „Târgovişte”, „Târgu-Mureş”, „Tudor Arghezi”, V. Bielinski, Codru, Traian. Excelenţă demonstrează echipele filialelor Biblioteca Publică de Drept, „Iţic Mangher”, „M. Lomonosov”, „Adam Mickiewicz” etc. Sperăm în emergenţa excelenţei echipei de la „O. Ghibu” şi constituirea unei echipe, la fel de productivă şi la Filiala „Ştefan cel Mare”. Elementul consolidator este aniversarea a 135-a de la fondarea Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” pentru a cărei reuşită se va implica toată suflarea umană a bibliotecii noastre.

Primul pas, în şirul lung al acţiunilor de fortificare, revitalizare a Echipei Hasdeu a fost CITY_QUEST Teambuilding Crearea unei echipe creative, care a avut ca scop consolidarea echipei manageriale Hasdeu. Obiectivele City_quest-ului au fost: exploatarea a cinci domenii (din cele 33) de competenţă a Euroreferenţialului; punerea în valoare a 10, din cele 20, de aptitudini ale Ghidului de competenţe; facilitarea interacţiunii creative şi colaborative între participanţi; petrecerea timpului interesant, distractiv şi diferit. City_quest a dat posibilitatea, membrilor Echipei Hasdeu, de a-şi dezvolta competenţe şi abilităţi profesionale în afara zidurilor, în afara domeniului – în comunitate. Chişinăuienii au văzut bibliotecari mândri de instituţia lor, au auzit multe despre Echipa Hasdeu, s-au implicat, au fost receptivi, au ajutat, au crezut în jocul nostru, era un reality show „Biblioteca în comunitate”.

Următorul pas, profesional, academic chiar, sunt Colocviile de vară la BM „B.P. Hasdeu” sub genericul Bibliotecile nu dispar. Se revitalizează, se reinventează… cu invitaţi notorii din România, specialişti recunoscuţi în domeniul infodocumentar; prof. univ. dr. Ion Stoica; dr. Liviu-Iulian Dediu; Titina Dediu, trainer autorizat de Centrul Mortenson, SUA, şi Ministerul Educaţiei, România. Colocviile ca mod de instruire dezvoltă abilitatea membrilor echipei de a se implica în dezbateri iscate de diverse subiecte, de a-şi exprima public punctele de vedere, de a discuta în contradictoriu, de a-şi apăra ideile – conflicte nedisimulate generate de idei, subiecte – aşa-numitele conflicte sănătoase.

Biblioteca Municipală a avut noroc de echipe profesionale care timp de 135 de ani i-a conferit reputaţie, notorietate, glorie. Noi, echipa de azi, piticii din spatele uriaşului BIBLIOTECA HASDEU, vom adăuga contribuţia noastră la reputaţia, notorietatea şi gloria ei.

Director general BM,

Lidia KULIKOVSKI