Mediile sociale in biblioteca: beneficii, probleme, solutii


Irevocabil este faptul că mediile sociale au creat un format nou de comunicare, care devine ordinar.

Bibliotecile, fiind o parte a serviciilor publice, au adoptat mediile sociale și continuă să le aplice și să le dezvolte în beneficiul său și al comunității. Un segment aparte, care necesită o atenție specială din partea bibliotecilor sîn utilizatorii moderni, care au crescut și s-au dezvoltat în perioada unei dezvoltări active a spațiului virtual. De aici vine și percepția specifică a unor lucruri legate de accesibilitatea informației. Existența în două lumi – reală și virtuală – este o realitate pentru această generație. Prezența cotidiană pe rețele de socializare, interacțiunea cu resursele electronice, multimedia fac parte din condițiile de dezvoltare a lor ca personalitate și poate ca profesioniști.

Rolul mediilor sociale în dezvoltarea bibliotecilor este evident. În primul rînd, bibliotecile creează spații pentru comunicare virtuală cu utilizatori și non-utilizatori, contribuind prin intermediul bibliotecii la dezvoltarea spirituală și culturală a indivizilor. În al doilea rînd, cresc tot mai mult și se transpun în spațiul virtual serviciile „tradiționale” de bibliotecă necesare utilizatorului în alt format (împrumutul documentelor prin intermediul catalogului electronic, prelungirea împrumutului, rezervarea documentelor, împrumutul cărților electronice pe dispozitive de lectură – ereadere ș.a.). În al treilea rînd, se dezvoltă și serviciile de educare a utilizatorilor în contextul îndrumării lor în multitudinea de resurse electronice.

Noile cerințe impuse de existența mediilor sociale oferă bibliotecilor posibilități de extindere, dezvoltare a metodelor tradiționale de stabilire a relațiilor cu utilizatorul: asistență, colaborare, promovare a serviciilor, servire. Prin intermediul comentariilor, aprecierilor, etichetelor, altor publicații utilizatorii devin parte a procesului biblioteconomic. Orice idee, opinie este luată în considerație, adaugă valoare și se acceptă.

Mediile sociale desemnează un ansamblu de servicii care permit conversația și interacțiunea socială pe Internet pe dispozitive desktop sau mobile. Din ce este constituit acel ansamblu de servicii și în ce măsură este realizată prin intermediul lor acea interacțiune despre care vorbim astăzi?

  • site-uri colaborative
  • bloguri pe WordPress, Blogger, Typepad
  • microbloguri (Twitter, Tumblr)
  • comunități de conținut (Flickr, Youtube, Scribd)
  • rețele sociale (Facebook, LinkedIn, Google+, Odnoklassniki, Vkontakte)

Referindu-ne în continuare la mediile sociale ale BM, din punctul de vedere al relației bibliotecă/utilizator, constatăm că biblioteca este prezentă pe platforme: site, blog, microblog, photo sharing (Flickr), video sharing (Youtube), rețele sociale (Facebook, Twitter, Pinterest, Linkedin).

Site-ul http://www.hasdeu.md aproape că nu oferă interacțiune, în primul rînd, din motivul că nu sînt produse atît de des modificările globale, în al doilea rînd, utilizatorii și bibliotecarii omit distribuirea materialelor publicate pe site pe rețelele sociale. Conform analizei lunare pe Google analytics, pe parcursul anului site-ul a fost utilizat de 20 000 de vizitatori, 42 000 de sesiuni, 123 435 vizualizări, 400 de vizualizări per zi. Ce informații preferă se acceseze utilizatorii? Din același raport se vede că ei sînt interesați de activitățile organizate de bibliotecă, cele mai accesate fiind paginile: Filiale, Blogurile BM, Activități, Despre biblioteca, Trolleybook, Decada Orașul meu, Bibliografii, Informații profesionale. Despre oferta site-ului, informațiile publicate utilizatorii află pe: Facebook – 86,6%, Blogger – 8,35 %, WordPress – 4,84%, Odnoklassniki – 0,17%, dar și în cadrul celor 3723 de activități de instruire pe subiectul dat. Majoritatea internauților utilizează pentru acces calculatoarele desktop – 92,2%, restul — dispozitivele mobile – 5,08%, tablete – 1,95%. Deși site-ul oferă posibilitatea de a lăsa un feedback – comentariile practic lipsesc — în mare măsură se referă la orele de funcționare a bibliotecii, în unele cazuri sînt solicitări de carte și în altele – donații de cărți, ca în cazul de mai jos: Numele meu este Gabriel Plesea. Din pura întâmplare am aflat că în colecția dv aveți 7 volume din scrierile mele. Pentru a completa seria, aș dori să expediez restul de cărți pe care nu le aveți.

Expresia din pura întâmplare din mesaj trebuie să ne pună în gardă. Din pură întâmplare și alții intră pe site, necunoscînd că biblioteca este prezentă și activă pe web. Mărirea numărului de tranzacții de instruire, o strategie de promovare a mediilor sociale sînt necesare și vor spori vizibilitatea bibliotecii în comunitate.

Dar site-ul este un instrument „tradițional” de informare și promovare a serviciilor și a produselor bibliotecii. În ce formă apare interacțiunea pe instrumentele web recent intrate în arsenalul bibliotecilor? La puțin timp după implementarea lor unii bibliotecari ezită. La ultimele ateliere pe care le-am organizat am pus în discuție întrebările: La ce servește un blog? Pentru ce îl folosesc bibliotecarii? Este necesar sau nu? 641 821 vizite pe cele 38 de bloguri ale BM în 10 luni ale anului și cele 4000 de postări (8,68% intrări pe pagina de pe site Blogurile BM) ale bloggerilor de la BM (minimum 38) confirmă efortul făcut de bibliotecari și utilitatea blogurilor.

Răspunsurile primite erau de două tipuri:

  1. a) unii spuneau lucruri evidente: prin intermediul blogului biblioteca informează cititorul de diferite vîrste, invitînd la întîlniri cu personalități, la lectură, la activități creative și informative (toate filialele); promovează activitățile, produsele, serviciile (Filiala Târgu-Mureș); interacționează cu utilizatorii, oferind informații, invitind la concursuri, lecții publice, (Filialele A. Mickiewicz, O. Ghibu, Alba Iulia), creează împreună conținuturi (Filiala N. Titulescu, Ștefan cel Mare, Târgu-Mureș);
  2. b) alții spuneau: La ce ne trebuie blogul dacă aceeași informație o postăm și pe Facebook? Ce fel de informație trebuie publicată pe blog?

Nu trebuie să confundăm unele lucruri. Rețelele sociale au fost create pentru comunicare, numai după — pentru publicitate sau promovare. Și noi nu ar trebui să imităm comunicarea, dar să comunicăm real. Iar blogurile, microblogurile au fost create pentru a publica conținuturi interesante, captivante, informative (în cazul bibliotecilor), despre care  — după distribuire — să se discute și pe rețele sociale.

Ce poate și trebuie să publice biblioteca pe blogul corporativ/instituțional[1]?

  • Articole despre acțivități organizate, întîlniri cu personalități
  • Expoziții de carte
  • Prezentări ale autorilor, lansări de carte
  • Articole cu diferite ocazii: zile speciale, sărbători naționale, campanii de lectură
  • Articole despre concursuri
  • Republicarea, repostarea (reblogging) articolelor de interes pentru utilizatorii bibliotecii

Reieșind din aceste recomandări ale bloggerilor constatăm, că anume acest gen de conținut este și pe blogurile filialelor. Majoritatea articolelor sînt despre activitățile organizate, campaniile de lectură, concursurile, expozițiile de carte sau pictură. Dar această informație nu este relatată întotdeauna interesant, într-o manieră care ar captiva cititorul. Nici un blog nu oferă postări semnate de personalitățile venite la bibliotecă? (dar cît de interesant ar fi). Încă un aspect care defavorizează postările — greșelile gramaticale (una din regulile de menținere a blogurilor spune — conținutul trebuie să fie corect). Durabilitatea unui blog depinde de conținutul oferit regulat. In caz contrar se rupe conexiunea stabilită odată și publicul uită de tine. Actualizarea blogului cel puțin o dată pe săptămînă, regulat, este foarte importantă. Este evident că fiecare articol postat necesită timp și un efort, iar fiecare publicație bine făcută va avea un impact pozitiv pe tot parcursul existenței blogului și va aduce noi vizite.

Pentru a avea un blog atrăgător, a menține atenția și a mări numărul de persoane interesate bibliotecile urmează niște reguli unice pentru toți bloggerii și nu numai (sînt valabile și pentru internauții de pe rețelele de socializare):

  • publicarea articolelor calitative și utile pentru grupul-țintă de utilizatori
  • regularitate publicării (fiecare luni, joi sau un alt program)
  • etichetarea (tags, cuvinte-cheie) relevantă a articolelor
  • utilizarea linkurilor interne pentru a unifica (lega) postările
  • vizitarea altor bloguri, site-uri, plasarea comentariilor
  • stabilirea relaților cu alți bloggeri

Dacă o bibliotecă, avînd cîteva conturi pe diferite platforma online, consideră că nu este activă pe toate, că pe parcursul unei perioade de timp a simțit că nu are sens să mențină un blog, trebuie să fie curajoasă să spună acest lucru și să facă corect alegerea. Evident, această alegere depinde de faptul cît de bine biblioteca își cunoaște utilizatorii. Știind ce medii sociale preferă cei din generația next, poate crea un microblog (Tumblr) sau să fie deschisă pentru utilizatori pe rețelele sociale – Foursquare, Vkontakte, Deezer, Reddit, Instagram etc.

Platforma de microblogging Tumblr permite publicarea conținutului multimedia. Dacă o bibliotecă publică pe blog numai fotografii și o scurtă, foarte scurtă descriere a lor, cea mai bună alegere ar fi Tumblr.

Rețele sociale au apărut în contextul general de transformare a procesului de socializare, a comunicării, care la rîndul ei este legată de evoluțiile tehnologice caracterizate prin informatizarea masivă a societății, extinderea conexiunii internet și a interactivității oferite de el și respectiv, multiplicarea instrumentelor de comunicare.

Care este atractivitatea rețelelor sociale? De ce ele sînt atît de populare?

Interactivitatea instrumentelor de comunicare online reprezintă avantajul principal al rețelelor sociale, menirea cărora în esență este comunicareaschimb de idei, opinii, păreri. Scopul este de a uni oameni și a crea comunități pe aceleași interese. Un alt moment „atractiv” – dispariția, nivelarea distincțiilor de vîrstă, localizare geografică, socială. Pe rețele de socializare persoanele comunică, partajează informații deschis, stabilesc un contact neformal, sînt mai sincere decît în viața reală[2]. Aceste elemente ale „atractivității” nu puteau să nu fie utilizate de biblioteci.

Conform revistei Paris Match, următoarele tipuri de conduită sînt menționate în spectrul de legături sociale pe web:

  • interesul pasiv – am văzut ce au postat alții și am plecat
  • interesul activ — am văzut și am spus că Îmi place
  • partajare – am plasat informații și am partajat-o cu alții
  • dialog public — conversație
  • dialog privat – am trimis un mesaj privat
  • recomandări – am comentat sau propus ceva
  • investiții.

Ne recunoștem în tipurile de mai sus? Da, cred că există printre noi cîte unul din fiecare categorie.

Rețele sociale, care diferă una de alta ca volum, public, posibilități de promovare a activității, captează o bună parte a atenției internauților.

Cea mai populară rețea socială – Facebook – platformă  pentru utilizatori „avansați” în tehnologii. O strategie clară de atragere și promovare, un conținut variat ar ajuta.

Logica și simplitatea funcțiilor oferite atrage utilizatorii de diferite vîrste, predominant femei. Chemin faisant făcînd click pe Imi place, persoana iși expune atitudinea și nu pierde mult timp. Totul creează sensația unei mișcări continue, a interactivității. Unele analize spun că fiecare a cincea minută pe mediile sociale revine anume acestei platforme.

Care este situația BM pe acest vector de difuzare a informației[3]: 17 conturi instituționale – 675 052 de interacțiuni ale fanilor. M-am referit aici numai la paginile de Facebook. Nu mai puțin activă este și interacțiunea pe profiluri. Deși, în realitate și aici comunicarea reală este medie, mai mult pare  imitare a unei comunicări: comentarii în comparație cu Like-uri sînt de trei ori mai puține. De ce? Din motivul comportamentului pasiv, menționat mai sus, cred.

O altă rețea socială, similară Facebook-ului, dar ceva mai tînără este Google+[4]. Nu toate oportunitățile acestui instrument sînt folosite de bibliotecari. Google+, ca și Facebook-ul sînt instrumente destul de complexe, care îți permit nu numai să spui Îmi place, dar să creezi comunități pe interese (avem cîteva grupuri de interese pe Facebook, nu pe Google+, dar ar putea fi și mai multe, reieșind sin numărul de cluburi, care funcționează în filiale), evenimente, să distribui materialele, sondaje (un instrument recent oferit de Google+), să organizezi concursuri (acest instrument nu este utilizat de bibliotecile noastre).

Linkedin este o retea socială profesională. Cum se folosește ea la BM? Nicicum. Din punctul de vedere al interacțiunii profesionale, Linkedin permite organizarea grupurilor pe interese, în care se pot pune la discuție unele probleme profesionale. Pe această rețea socială consider, nu ar fi cazul să se distribuie articole despre activități sau alte evenimente, primordiale ar fi cele profesionale — în formă de discuție sau articol la o problemă.

Alte două instrumente web Flickr si Youtube prezintă numeroase dovezi ale activității bibliotecilor. Cît de des sînt vizitate profilurile bibliotecilor, vizionate materialele publicate? Aceasta depinde de cît de bine ele sînt organizate și de respectarea regulilor de publicare a econținutului, menționate mai sus, reguli care sînt respectate foarte rar.

În ultimul timp, se spune că internauții tot mai mult preferă fotografiile, imaginile în defavoarea textelor[5]. Aici putem să menționăm și platformele Instagram și Pinterest, în care formatul informației este imagine. Aprecierea postării este simplă — click pe Favorite sau se salvează în contul personal. Avantajul acestor instrumente web poate fi util atunci, cînd organizăm concursuri de fotografii și ca orice rețea socială poate servi pentru promovare serviciilor și produselor.

Biblioteca este moderator al vieții culturale a comunității, teritoriul de comunicare, spațiul unde se întîmplă evenimente interesante, acțiuni informaționale, întîlniri profesionale și în plan virtual. Biblioteca, bibliotecarul sînt cointeresați ca și în această dimensiune să oferă utilizatorilor servicii și produse utile și calitative. Atelierele, trainingurile profesionale au ca scop perfecționarea cunoștințelor bibliotecarilor, familiarizarea cu instrumente noi de lucru — toate acestea fiind necesare pentru a putea fi dacă nu înaintea utilizatorilor, atunci măcar de a ține pasul cu ei.

Referințe:

  1. 11 Steps to Building Your Content Marketing Machine [9.09.2014]. Disponibil:https://blog.kissmetrics.com/brewing-the-best-content/
  2. http://www.socialmediaexaminer.com/26-tips-for-writing-great-blog-posts/
  3. How to Write Great Blog Content [9.09.2014]. Disponibil: http://www.problogger.net/how-to-write-great-blog-content/
  4. http://idsi.md/files/file/eGov/Ghidul_de_utilizare_a_retelelor_sociale_in_sectorul_public.pdf
  5. http://ideafor.info/?p=4382
  6. http://www.unkniga.ru/biblioteki/bibdelo/3305-socmedia-i-biblioteki.html
  7. http://www.aselibrary.ru/datadocs/doc_4373vu.pdf
  8. http://uraledu.ru/node/26597
  9. http://hasdeu.md

[1] http://ideafor.info/?p=4382

[2] http://ideafor.info/?p=5956

[3] http://www.blogdumoderateur.com/community-management-paris-match

[4] Google+ a fost lansat la 28 iunie 2011.

[5] http://www.unkniga.ru/biblioteki/bibdelo/3305-socmedia-i-biblioteki.html

 

Interacțiunea bibliotecar-utilizator prin intermediul catalogului partajat (la Filiala de Arte „T. Arghezi” a BM „B.P. Hasdeu”)


Catalogul electronic colectiv al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” cuprinde colecţiile din cele 28 de filiale conectate în reţea şi este instrumentul de lucru de bază, oferă acces gratuit la informaţii referitor la colecţie. Indiferent de locul aflării şi timpul accesării lui, utilizatorii pot să beneficieze nelimitat de ofertele şi serviciile catalogului. Nivelul de utilizare a catalogului depinde de nivelul de cunoaştere şi percepţie a acestor servicii de către utilizator. Bibliotecarul are rolul principal de a-l învăţa pe utilizator să cunoască soluţiile de accesare şi căutare în catalog în procesul de infodocumentare. Relaţia bibliotecar-utilizator prin intermediul catalogului electronic este multilaterală, interacţiunea se produce atît în mod direct, cît şi prin utilizarea resurselor disponibile (telefon, poştă electronică, reţele de socializare, skype, chat, messenger ş.a.). Se evidenţiază mai multe nivele sau stări ale acestei relaţii – de la utilizatorul începător, pasiv, consumator de informaţii – pînă la utilizatorul activ, distribuitor de informaţii. Rolul bibliotecarului în această relaţie este important, căci este purtătorul de cunoştinţe şi abilităţi profesionale speciale în aplicarea instrumentelor de căutare în baza de date, de el depinde formarea experienţei utilizatorului pentru perceperea serviciilor web. Relaţia bibliotecar-utilizator capătă un aspect de colaborare specializat la Filiala de Arte „T. Arghezi”, deoarece aici găsim informaţii la tabla de materii despre ştiinţa muzicală – istoria şi metodologia muzicii universale şi naţionale; compoziţii muzicale universale şi naţionale; lucrări pentru instrumentele muzicale; informaţii referitoare la opera de creaţie a personalităţilor muzicale – compozitori, instrumentişti, interpreţi; informaţii despre formaţii artistice legendare, evenimente muzicale ş.a.

Pe măsura aplicării noilor tehnologii, interacţiunea bibliotecar-utilizator se modifică, devine mai profundă şi creativă. Conform sarcinii prioritare din 2013 a filialelor BM „B.P. Hasdeu” despre integrarea informatizată prin aplicarea şi gestionarea resurselor informaţionale la o treaptă mai performantă, Filiala „T. Arghezi” s-a angajat să introducă în catalogul electronic documente specifice: documentele de muzică tipărită. Prin acest act, biblioteca noastră printre primele a început catalogarea şi barcodarea colecţiei. Colecţia numără peste 19 000 de documente de muzică tipărită. S-au introdus deja în catalogul partajat al filialei circa 15% din numărul total.

În acest context, poate fi readus în atenţie faptul că acum interacţiunea bibliotecar-utilizator la Filiala de Arte „T. Arghezi” este mult mai simplă (la prima vedere) comparativ cu perioada anterioară, cînd pentru identificarea sursei în catalogul tradiţional se recurgea pe cale succesivă, de la o sursă la alta, de la catalogul pe subiecte, la cel alfabetic al notelor muzicale, care, la rîndul lui, era repartizat după autori, compozitori, interpreţi, după primul vers al cîntecului ş.a. Catalogul electronic însă ne oferă posibilitatea ca printr-o singură accesare să primim mai multe variante de răspuns. El reflectă în totalitate fondul de bibliotecă. Dar pentru a oferi informaţii necesare utilizatorului referitor la colecţiile filialei, toate documentele trebuie introduse în catalogul partajat. La Biblioteca de Arte „T. Arghezi”, s-a început cu efectuarea proceselor de evidenţă-reevaluare şi reinventariere a colecţiilor, identificare şi scoatere din circuit a documentelor uzate fizic sau moral. Acest volum de muncă a fost realizat în special de către membrii echipei BM „B.P. Hasdeu”, bibliotecarii N. Gnidaş, L. Ciornîi şi M. Musatova în perioada anilor 2010-2013.

Apoi a continuat cu etapa propriu-zisă de introducere în catalogul electronic a documentelor. Acest proces complex este realizat în cadrul mai multor etape importante.

            Catalogarea este procesul de elaborare a catalogului, ce caracterizează elementele care identifică documentul, determină punctele de acces şi ne permite să găsim documentul, ale cărui autor, titlu, subiect sunt cunoscute – toate acestea sau măcar unul dintre ele. Pentru ca documentul catalogat să fie disponibil şi apoi regăsit de către cititor este necesară clasificarea sau indexarea cu vedetele de subiect, care se face în baza documentului Vedete tematice şi indice CZU pentru documentele de muzică tipărită, elaborat de Departamentul tehnologia informaţiei al BM. Procesul este realizat de către echipa de bibliotecari de la Filiala de Arte împreună cu dna Evelina Bocancea, şef oficiu la departamentul numit mai sus. Fixarea veridică a informaţiei despre document în catalogul integrat se face în cele nouă blocuri, menţionate în manualul UNIMARC şi standardele internaţionale ISBN, ISMN, ISBD (PM).

Procesul de disponibilitate al documentului pentru utilizator este finalizat de ultima etapă – barcodarea. Prelucrarea tehnică a documentului necesită aplicarea codului de bare, care va permite pe viitor împrumutul de carte în regim automatizat.

Înregistrarea documentului necesită şi descrierea conţinutului, deoarece nu întotdeauna utilizatorul îşi caută sursa după autor sau titlul cărţii. De multe ori solicită o creaţie dintr-o culegere. De aceea, este important conţinutul, care oferă date complementare la sursă: denumirea piesei, autorul textului, compozitorul, interpretul. Spre exemplu, la solicitarea textului şi a notelor muzicale ale cîntecului Pentru ea ne este cunoscut numai titlul. În cazul căutării după titlu, catalogul ar indica un număr mare de surse din care ar trebui să identificăm piesa. Pentru a evita acest lucru apelăm la sursa de internet, care ne indică numele compozitorului – Ion Aldea-Teodorovici. Simplificăm căutarea în catalog, îndicînd titlul şi compozitorul cîntecului. Catalogul ne trimite direct la sursa solicitată: cartea Învierea de Grigore Vieru (Chişinău, 1990). În Cuprins regăsim cîntecul Pentru ea la pag. 17 cu informaţii complementare referitoare la autorul textului – poetul Grigore Vieru.

Bibliotecarul informează utilizatorul despre posibilităţile şi funcţiile catalogului electronic în promovarea colecţiilor, explicînd toate punctele de acces. Fiecare bibliotecar, fiind conectat la catalogul partajat colectiv învaţă utilizatorii bibliotecii respective modul şi căile de utilizare. Căutarea documentului în catalogul electronic se efectuează după criteriile de căutare: cuvinte-cheie, titlu, autor, vedete de subiect. Mai mult decît atît, bibliotecarul ghidează şi aplică cunoştinţele utilizatorului la completarea catalogului cu liste tematice. Spre exemplu, la solicitarea unui utilizator, la Filiala de Arte s-a elaborat o listă tematică online cu genericul Cîntece pe versurile poetului Dumitru Matcovschi. Căutarea temei am efectuat-o după elementul cuvinte-cheie – Matcovschi, poezii cîntate (autor şi vedetă de subiect). Catalogul a indicat şaptesprezece surse, cărţi, în care se regăsesc poeziile poetului puse pe muzică. La accesarea individuală a fiecărei surse apare titlul şi descrierea bibliografică a documentului, însoţită cu conţinut, posibil şi imaginea copertei. Fiecare carte indică un cîntec sau mai multe.

De exemplu: cartea Lîngă rugurile Toamnei… Cerească-i dragostea dintîi: culegere de cîntece pe versurile poeţilor români de Eugenia Manea-Cernei. În conţinutul cărţii apar nouă poezii de D. Matcovschi. Lista poate servi ca sursă de informare pentru doritori şi este disponibilă pe http://opac.hasdeu.md/cgi-bin/koha/opac-shelves.pl?viewshelf=52&sortfield= title.

De asemenea, după instrucţiunile bibliotecarului, un utilizator (profesoară de muzică), a întocmit o listă tematică de sine stătător, utilizînd în căutare vedeta de subiect. Lista Cîntece corale moldoveneşti pentru cor de copii şi pian include sursele cu titlul, autorul documentului şi, respectiv, cota de aranjare la raft. În aşa mod utilizatorul (profesoara) structurează sursele regăsite în colecţie, care pot fi uşor accesate ulterior, iar pentru elevi a fost furnizată o listă de surse echipată cu conţinut, localizare, elemente de distribuire şi apreciere a informaţiei. Lista se completează în continuare.

Catalogul electronic ne oferă diverse moduri de căutare. Un model de prezentare poate servi blogul tematic Chişinăul muzical al Filialei de Arte, disponibil pe http://bibliomusic. wordpress.com, în care echipa bibliotecii colecţionează cîntece despre Chişinău, însoţite de text, note muzicale şi videoprezentare. Deja sunt adunate 45 de piese muzicale, investigaţiile continuă. Ca să se evite surplusul de surse în cazul căutării după cuvîntele-cheie Chişinău, cîntece, doritorii pot identifica aceste piese după vedeta de subiect geografică Chişinău în muzică. Apar 13 surse în care pot fi găsite cîntece despre Chişinău.

Prin exemplele citate s-a dorit să ne împărtăşim din experienţa noastră referitor la unele aspecte de catalogare ale documentelor de muzică tipărită în catalogul electronic al BM, care se efectuează pentru prima dată şi să elucidăm impactul pe care îl are acest proces asupra bibliotecarului şi utilizatorului.

Colecţia Documente de muzică tipărită de la Filiala Arte „T. Arghezi” este una inedită, deţine informaţii importante referitoare la cultura şi arta muzicală a Moldovei, în special, şi a altor ţări. Introducerea lor în baza de date a BM „B.P. Hasdeu” este un mare avantaj pentru studiu, un ajutor real pentru specialişti, elevi, studenţi şi doritori interesaţi de această sferă de activitate, este o cheie de acces la comorile patrimoniului cultural naţional şi universal.

La modul general, catalogul electronic, în funcţie de criteriul sau instrumentul de căutare ce a fost aplicat, ne oferă nu numai accesul nelimitat la resursele informaţionale. Există şi o opţiune, prin intermediul căreia utilizatorii au posibilitatea de apreciere, recomandare şi distribuire a informaţiei pe diferite căi, spre exemplu, să recomande cartea preferată colegilor şi prietenilor prin reţelele de socializare. Pentru ca utilizatorului să-i fie satisfăcute necesităţile de informare la un nivel suficient, bibliotecarul trebuie să înveţe în permanenţă modificările în utilizarea tehnologiilor. La realizarea acestei sarcini sunt desfăşurate o serie de activităţi, training-uri şi ateliere profesionale ce vizează gestionarea şi administrarea sistemului informatic în ansamblu, a sistemului integrat de bibliotecă implementat şi realizat la BM „B.P. Hasdeu”.

                Referinţe bibliografice

Ghidul utilizatorului : [Bibl. Municipală „B.P. Hasdeu”] / Bibl. Municipală „B.P. Hasdeu”. – Ch. : Notograf Prim, 2012. – 28 p.

Manual UNIMARC / Federaţia Intern. a Asociaţiilor de Bibl. şi Instituţii; ed. de Brian P. Holt, asistat de Sally H. McCallum & A.B. Long; trad. de Mihaela Bora ş.a. – Bucureşti : Bibl. Naţ. a României, 1993. – 430 p.

VÎRLAN, Aliona. Planul de activitate a Filialei de Arte „T. Arghezi” : 2012. Chişinău, 2013.

VÎRLAN, Aliona. Planul de activitate a Filialei de Arte „T. Arghezi” : 2013. Chişinău, 2014.

                Resurse electronice

http://www.libruniv.usb.md/confbib/articole/2007_1-2/82-84%20conf_1+2-2007.PDF

http://lib.ase.md/site/docs/publicatii/dezvoltarea_durabila.pdf

http://www.bibnat.ro/dyn-doc/Standarde-in-vigoare.

Anastasia MOLDOVANU, bibliotecar principal, Filiala de Arte „Tudor Arghezi”

Biblioteca — conector interactiv și creativ


La 15 octombrie 2014 la Biblioteca Municipală a avut loc conferința anuală cu genericul Acceptăm provocările — celebrăm succesele.

În cadrul panelului Biblioteca — conector interactiv și creativ bibliotecile au fost prezente cu comunicări în care au fost abordate subiecte legate de mediile sociale în bibliotecă. Incontestabil este faptul intrării lor în viața personală și în activitatea instituțiilor.

Rolul mediilor sociale în dezvoltarea bibliotecilor este evident. În primul rînd, bibliotecile creează spații pentru comunicare virtuală cu utilizatori și non-utilizatori, contribuind prin conectarea la bibliotecă, la dezvoltarea spirituală și culturală a indivizilor. În al doilea rînd, cresc tot mai mult și se transpun în spațiul virtual serviciile „tradiționale” de bibliotecă necesare utilizatorului în alt format (împrumutul documentelor prin intermediul catalogului electronic, prelungirea împrumutului, rezervarea documentelor, împrumutul cărților electronice pe dispozitive de lectură – ereadere ș.a. care azi au fost nu odată menționate). În al treilea rînd se dezvoltă și serviciile de informare și educare a utilizatorilor.

Toate aceste aspecte au fost reflectate și în comunicările bibliotecarilor. Maria Chiper de la Biblioteca Târgu-Mureș a vorbit despre interesantele forme de promovare a cărții și lecturii aplicate în dialogul bibliotecii cu utilizatorii pe Facebook și blogurile pei copii și pentru tineri și adulți. Experiență interesantă și cu un impact, care a fost apreciată și la Festivalul Național al cărții și lecturii, unde biblioteca a ocupat primul loc în categoria Cea mai bună experienţă de promovare a cărţii şi lecturii pe reţelele sociale.

Comunicarea Strategii de eficientizare a interactiunii Bibliotecii Centrale cu utilizatorii pe retelele de socializare a lui Andrei Cuciuc, manager CreateGo, a fost binevenită pentru că conținea cîteva reguli de mărire a vizibilității bibliotecii pe Facebook. Mulți din bibliotecari străduindu-se să posteze cît mai prompt fotografiile, uită să le selecteze și consideră neimportantă descrierea, etichetarea și localizarea evenimentelor și alte acțiuni care sporesc numărul de fani și vizite pe paginile bibliotecilor nu numai pe Facebook.

Elena Dabija, director, Centrul Academic Internațional Eminescu, în comunicarea Cuantificarea valorii informației pe rețelele de socializare@ C(unoștințe), A(ctualitate), I(ndicatori), E(ficiență) a relatat despre experiența centrului în valorificarea operei lui Eminescu în mediul online (bloguri, Facebook, Flickr, Twitter, Youtube), demonstrînd cît de complexă este activitatea în această direcție, cît de strînsă este relația stabilită cu utilizatorii.  

Iar, Anastasia Moldovanu, bibliotecar principal, Filiala de Arte „Tudor Arghezi”, a demonstrat celor prezenți că și catalogul electronic este un instrument de interacțiune cu utilizatorul. Succesul, durabilitatea acestei interacțiuni depinde de cît de corectă și completă este informația din OPAC, cît de repede poate fi regăsită. Toate acestea devin reale datorită muncii asidue a bibliotecarilor.

Este îmbucurător faptul că toate comunicările din acest panel au fost elaborate și prezentate în formatul 20×20 (pecha kucha), ceea ce confirmă aplicarea în practică a cunoștințelor din cadrul ultimelor traininguri organizate la acest subiect.

Mediile sociale în biblioteca sînt utilizate, se dezvoltă pentru beneficiul instituției și a utilizatorilor ei.

Toate prezentarile le veti putea consulta pe http://www.hasdeu.md/item-informatie-profesionala-conferinta-acceptam-provocarile-celebram-succesele-18/.

cuciuc

Colocvii de vară. Ziua a treia


Sesiunea întîi s-a început cu webinarul Practici și inovații în utilizarea și căutarea cărților electronice — Ebooks in EBSCO. Prezentarea a fost efectuată de Iryna Krejcarova, reprezentata EBSCO pentru Rusia, Ucraina și Moldova. Sesiunea webex nu a fost realizată din motive tehnice, în schimb s-a folosit Skype-ul. Bibliotecarii s-au familiarizat cu EBSCO Ebooks, la baza cărei se află Netlibrary (biblioteca digitala), achiziționată de EBSCO în 2010.  După o incursiune în conținutul și modalitățile de accesare a cărților electronice a avut loc o sesiune de întrebări răspunsuri. Cu regret, aceasta resursă bogată este puțin utilizată din motivul necunoașterii limbii engleze. Un interes deosebit prezintă posibilitatea traducerii conținutului în limba dorită, inclusiv și romăna.  Lucrul acesta va fi, cred, apreciat de bibliotecari.

Achiziționarea și împrumutul acestor cărți au trezit interesul bibliotecarilor.În prima zi a Colocviilor am fost impresionați de OverDrive. Tot același program stă la baza împrumutului cărților electronice din EBSCO.

Ce ne oferă în acest sens EBSCO? Cărțile electronice pot fi cumpărate (ele intră în posesia bibliotecii sau a unei persoane) sau, poate fi negociată abonarea pe un an la cărțile pe domenii selectate.

A doua sesiune a avut un subiect nou — aplicația web Să ne cunoăștem orașul, la dezvoltarea cărei lucrează Departamentul Memoria Chișinăului și Departamentul tehnologia informației, suportul tehnic fiid realizat de Qulto, România.

La final, copii invitați să vadă o aplicație mobilă, au fost îîncîntați de prezentarea făcută de Ilie Dercaci, Deveto software. Deși, aplicația poate fi accesată numai pe produsele Apple, Victor Rusu a găsit modalitatea de a proiecta jocul Scufița roșie pe ecran.

S-au terminat Colocviile de vară, ediția 2014, care au abordat o temă actuală — cărțile electonice. Cu toții împreună am tatonat cîteva aspecte ale subiectului încă nou la noi. A fost interesant, incitant, stimulant, provocator. După aceste trei zile sînt nerăbdătoare să testăm utilizarea acest nou tip de document.

ebsco deti

Conferința anuală a BM: Angajament civic: E-transformare @ bibliotecilor


file-1381997725-02423Locaţie: Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”
bd. Ştefan cel Mare și Sfînt nr. 148

23 octombrie

9:00 – 10:00 

Înregistrare

10:00 – 10:30

Mesaje de salut din partea persoanelor oficiale și ale oaspeților de onoare

10:30 – 11:30

Discursuri-cheieModerator: Mariana Harjevschi, director general, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”Angajament civic: e-transformare@ bibliotecilor. Codru Vrabie, preşedinte, EPAS, România
Agenda de e-Guvernare. Initiative lansate. Proiecte in dezvoltare. Stela Mocanu, director, Centrul de Guvernare Electronică
Evan Tracz, director, IREX Moldova, Programul Novateca
Veronica Creţu, membru al Grupului de lucru E-Government / Open Government

11:30 – 13:00

Panel 1. Transformarea bibliotecilor: relaţii comunitare şi așteptările utilizatorilor
Sesiunea va include prezentări despre cum biblioteca sprijină aspirațiile comunităţilor de utilizatori prin utilizarea tehnologiilor informaţionale, cum interacţionează cu societatea civilă şi dezvoltă parteneriate.
Moderator: Elena Butucel, prim-director adjunct Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”Comunicări:

  1. Rolul bibliotecilor în susținerea unui guvern deschis. Veronica Creţu, membru al Grupului de lucru E-Government / Open Government
  2. Parteneriatul  asigurarea diversității de comunicare. Liuba Ciobanu, director, Biblioteca „Ovidius” 
  3. AstroClub Moldova: grup deschis pe Facebook. Natalia Ciorbă, șef oficiu, Biblioteca de Arte  „Tudor  Arghezi”
  4. Bibliotecile si asteptarile comunității. Lidia Kulikovski, expert inovații de bibliotecă, Programul Novateca

Cel mai reușit parteneriat. Oferirea premiilor. Genoveva Scobioală, director, Departamentul dezvoltare și comunicare,  Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” 

Sesiune Q&A

13:00 – 14:00

Prînzul

14:00 – 15:30

Panel 2. Transformarea bibliotecilor: e-serviciiSesiunea va oferi soluţii de interacţiune digitală dintre instituțiile statului cu cetăţenii, va prezenta noi medii de comunicare și tehnologii de comunicații avansate pentru a permite comunicarea cu cetăţeanul prin intermediul bibliotecilor.
Moderator: Ludmila Pânzari, director adjunct, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”Comunicări:

  1. Cărți electronice. Ion Bargan, director Bestseller.md
  2. Activitățile culturale ale Bibliotecii Municipale în mediul electronic. Savela Starciuc, director, Biblioteca Centrală
  3. Blogul un mijloc de a promova biblioteca. Dumitru Crudu, director, Biblioteca  „Ștefan cel Mare”
  4. Blogul Chișinau, orașul meu sursa informațională relevantă pentru/despre comunitatea chișinăuiană. Gabriela Bulduma, Departamentul Memoria Chișinaului
  5. Blogul Polonistica — portal virtual spre Polonia. Oxana Andreev, Biblioteca A. Mickiewicz

15:30 – 16:00

Pauză
Premii  pentru bibliotecile implicate în promovarea Săptămînii Accesului Deschis 2013 în Republica Moldova 

16:00 – 17:30

Panel 3. Transformarea bibliotecilor: învăţare şi formareSesiunea va forma o viziune unificată privind instruirea cetăţeanului despre utilizarea serviciilor publice pentru ca acesta să acceseze serviciile de e-guvernare eficient, va oferi diverse instrumente de eficientizare a activităţii guvernării prin intermediul tehnologiilor informaţionale, prin comunicarea cu bibliotecile şi utilizatorii acestora.
Moderator: Tatiana Coșeri, director adjunct, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”
Comunicări:1. Modernizarea formării profesionale prin noile tehnologii informaţionale. Nelly Țurcan, dr. conf. univ., Catedra Comunicare și Teoria Informării, Universitatea de Stat din Moldova2. E-learning: o soluție în spiritului timpului. Victor Koroli, director executiv, INFONET3. Platforme virtuale de colaborare educaționale și de centralizare a datelor online. Olga Morozan, masterandă în psihologie, doctorandă, Institutul de Știinte ale InformațieiSesiune Q&A

17:30 – 18:00

Discuții finale