Strategii digitale pentru colecțiile de patrimoniu


Pe data de 22 noiembrie am participat la Atelierul Strategii digitale pentru colecțiile de patrimoniu la Iași, organizat de Qulto România.  Atelierul a început cu o prezentare generală despre Muzeul tradițional în lumea digitală. În muzeele din Marea Britanie arta are sunet, gust și miros. În muzeele lumii sunt implementate diverse tehnologii pentru a atrage câți mai mulți vizitatori. Un exemplu este muzeul din SUA, unde au recurs la implantarea cipurilor la peștii din acvariu ca vizitatorii să aibă posibilitatea printr-o lupa mare sa vadă care este structura peștilor. Iar cu ajutorul realității virtuale muzeul poate fi vizitat din fotoliu, utilizând tehnologii speciale. Utilizând cataloagele online utilizatorii pot avea acces la o informație vastă din muzee și nu numai.

Janos Pancza (Qulto Internațional) a prezentat ce este conceptul de COPE — Soluții Qulto pentru muzee. A relatat ce conține platforma Quto, proiectele sale pe platforma europeană. A vorbit despre conceptul de catalogare. OPAC-ul este creat pe baza formatului de catalogare MARC, care permite adăugarea și eliminarea câmpurilor dintr-o descriere a unei piese de muzeu. Este compatibil cu standardele internaționale și cu cele muzeale utilizate în România LIDO și EDM. Există posibilitatea de a converti bazele de date existente exemplu DocPad utilizat de muzeele din România într-o singură baza de date fără a pierde datele existente.

Un alt aspect ținea de catalogul online, care conține și niște formulare de descriere care pot fi editate. A demonstrat opțiunea de download a unei descrieri pe pertalul Europeana. Mi-a plăcut foarte mult soluția propusă de Qulto pentru muzeologi — registrul de evidență și registrul de inventar online, care la necesitate pot fi imprimate pentru ca să nu dubleze lucrul muzeologilor.

Diana Ghiorghieș (Quolto România) a prezentat Catalogul online Qulto pentru colecțiile muzeelor, care este bazat pe standarde muzeale și biblioteconomice:

  • A prezentat instrumentele de lucru de pe interfața catalogului pentru muzeologi. Catalogul are opțiunea de logare a muzeologului prin alegerea colecțiilor care deține muzeul.
  • A prezentat structura datelor de autoritate, descriptive și datele media.
  • A demostrat cum se face o înregistrare nouă pentru descrierea unui obiect din muzeu. Aici au apărut multe întrebări de exemplu duplicarea sau triplarea a unei descrieri pe care din ele să o lase în baza de date,
  • A fost abordată și problema termenilor de specialitate și s-a propus soluția de creare a un ghid de termeni de specialitate.
  • A demonstrat cum se atașează o imagine la o descriere din baza de date.
  • A prezentat interfața catalogului electronic pentru utilizatori, cum se face o căutare în catalog, cum vede utilizatorul descrierea obiectului căutat. Este o interfață destul de prietenoasă.

Dna Hidvig Brada (Qulto Internațional) a venit cu soluții bazate pe tehnologii pentru aplicații mobile, jocuri, educație muzeală. A vorbit despre:

  • ghidul turistic civiskultura.hu și despre jocul interactiv de cunoaștere o localității
  • portalul kultura.malopolska.pl, contribuția Qulto la acest portal. A fost propus un soft pentru unificarea colecțiilor a 7 muzee din regiunea Monopolska într-o bază de date unică. Portalul conține 117 986 obiecte descrise, ai posibilitatea să faci căutare simplă și avansată ce îți permite să filtrezi căutările. M-a impresionat foarte mult soluția de interacțiune dintre imagine și utilizator prin bara de instrumente atașată de imagine. O poți personaliza prin mărire sau micșorare, să editezi aplicând stilul sau culorile din meniul propus, să o transformi într-o carte poștală, să joci puzzle sau să o descarci pe calculator. Poți face distribuire pe facebook, twitter, pinterest.
  • MuzeuMap.hu un portal, unde sunt 23 de muzee membre din Ungaria. Pe această platformă sunt introduse 197 243 de înregistrări și 56 762 de imagini și sunt plasate expoziții virtuale interesante.
  • un exemplu foarte frumos de creare a conținutului digital a oferit Muzeul de istorie militară, care a utilizat galeriile foto, cronologie, marșuri unităților militare și informația plasată pe portal și a dezvoltat uniforme militare și hărți puzzle, teste și jocuri pe roluri
  • realitate augumentată Jurnal de licean de Valeriu Braniște. Este un jurnal, scris de un tânăr licean din Sibiu, cu aproximativ 100 de ani în urmă, și adus online mai aproape de cititorii Bibliotecii din Brașov, în colaborare cu Qulto.
  • Modulul Qulto Education care este bazat pe sistemul Moodle permite muzeologilor să creeze lecții interactive, cuvinte încrucișate, teste pe diverse teme bazate pe colecțiile muzeale. Un exemplu interesant a fost jocul cu puzzle: după ce utilizatorul a completat corect puzzle unei personalităţi ca Shakespeare imediat se afişează biografia autorului. Astfel utilizatorul va cunoaşte mai multe lucruri interesante.

Dnul Robert Bodnar (Quolto România) a prezentat ghidul turistic Qulto versiunea demo pentru Iaşi. A prezentat interfaţa pentru muzeologi câmpurile care trebuie să le completeze și interfaţa pentru utilizatori. A explicat regăsirea obiectivului turistic, descrierea obiectivului din trei blocuri: date generale, galerie foto şi o hartă, unde utilizatorii ghidului pot vedea ce alte obiectice turistice sunt în apropierea locului unde se află. A fost prezentată şi experienţa Ghidului turistic din oraşul Chişinău — Să ne cunoaștem orașul. Aici au fost mai multe discuţii. De ce avem nevoie de această aplicaţie dacă este google maps? Cât de utilă este această aplicaţie? Dacă se găseşte în primele poziţii atunci când se fac căutări în google?

După părerea mea această aplicaţie este foarte utilă pentru comunitatea chişinăuiană:

  1. nu este necesar să o descarci pe dispozitivile mobile şi este uşor de utilizat
  2. informaţia despre obiectiv este inedită — ceea ce nu găsesţi uşor pe internet
  3. este galeria foto
  4. chiar dacă se bazează pe google maps uşor pot găsi alte obiective turistice din locul în care mă aflu.

După aceste discuţii am avut timp să testăm aplicaţiile inovative Qulto.
Au fot patru zone: OPAC; Educaţie; Turism; Jocuri şi teste.
M-au impresionat mult cărţile poştale personalizate. Apropiind tableta de o carte poştală am răsfoit altfel fragmente din Jurnalul de licean de Valeriu Branişte. Jurnalul conţine desene originale, fragmente audio şi pagini de manuscris digitizate.
Am călătorit online scanând Qr coduri, am rezolvat puzzle şi am plasat drapele pe harta interactivă din 1914-1918.

Călătoria de o zi la Iași a fost foarte interesantă, am aflat și văzut multe lucruri noi pe care se poate de implementat și la noi în bibliotecă. Am observat că și colegii din România se confruntă cu multe probleme una di ele fiind unificarea termenilor de specialitate și altele.

Termeni

Qulto — Companie ce oferă soluții software, hardware, și de managementul conținutului pentru biblioteci, muzee, arhive și edituri, precum și pentru alte organizații din domeniul culturii, turismului sau educației.

OPAC — Online Access Public Catalog traducere din limba engleză Catalog Online de Acces Public

MARC — Catalog lizibil la calculator (M. Regneală); format de catalogare

LIDOLightweight Information Describing Objects (standard de descriere folosită de muzeologi)

EDMEnterprise Data Management

DocPadun generator dinamic de site-uri statice

Moodle(abrevierea de la englezescul Modular Object-Oriented Dynamic Learning Environment) este un software liber și Open source de învățare, cunoscut de asemenea și ca un Sistem de Management al Cursului, Sistem de Management al Învățării sau ca un Spațiu de Învățare Virtual.

Google mapseste un serviciu online specializat în cartografierea online a globului pământesc și permite vizualizarea de hărți, fotografii făcute din satelit cu suprafața Pământului și chiar returnarea de obiecte pierdute.

Bibliografie

  1. Regneală, Mircea. Dicționar explicativ de biblioteconomie și știința informării. — Vol. 2. București, 2001. P. 77.
  2. Moodle. Accesat: 01.12.2017 Disponibil: https://ro.wikipedia.org/wiki/Moodle
  3. Hărți Google. Accesat: 01.12.2017 Disponibil https://ro.wikipedia.org/wiki/H%C4%83r%C8%9Bi_Google

Это слайд-шоу требует JavaScript.

Реклама

Încă o dată despre expoziții virtuale


În acest articol vreau să abordez încă o dată tema expozițiilor virtuale. Expozițiile virtuale publicate pe blogurile noastre în majoritatea cazurilor sînt statice, prezentînd numai coperta cărții cu o descriere bibliografică și adnotare (copiată din carte sau internet). Diferența între expoziție virtuală și revistă bibliografică nu este clară.

O expoziție virtuală are scopul de a prezenta colecția bibliotecii într-o formă sistematizată, utilizînd instrumente web destul de variate.

Recent am citit pe blogul Библиотечный навигатор (blogul serviciului activitate metodică și inovații a bibliotecii centrale N. Nekrasov din Krasnodar) articolul Создание виртуальных книжных выставок:  o sinteză concisă a ceea ce este o expoziție virtuală, avantajele, limitările unei expoziții virtuale, tipologia, diversitatea formelor de prezentare a expozițiilor (unele cunoscute și utilizate de biblioteci, altele destul de interesante, ca mind mapping, Google Maps, ThingLink, Publisher), softurile utilizate în crearea expozițiilor, algoritmul creării unei expoziții virtuale de carte, exemple de expoziții virtuale, scurte instrucțiuni cum se face o expoziție de carte în Power Point si Thinglink și o listă bibliografică de surse.

Vă invit să lecturați acest material, în speranța că în curînd vom putea vedea și altfel de expoziții virtuale.

Блоги и страницы библиотек в социальных сетях открывают такую сферу применения инноваций, как  виртуальных выставки, которые служат наглядной демонстрации библиотечного фонда 

Anatomia perfecta a bloggerului modern


The Perfect Anatomy of a Modern Web Writer [Infographic]

Like this infographic? Get more content marketing advice that works from Copyblogger.

Salut! Bine aţi venit la Fabrica Vedetelor!


Vă prezentăm o pagină nouă a blogului nostru – Fabrica Vedetelor.  Pagina este destinată discuțiilor pe marginea problemelor legate de catalogarea și clasificarea documentelor în catalogul online, în special fiind evidențiate vedetele de subiect și aspectele de atribuire a clasificării CZU, elemente esențiale în identificarea și gruparea informației. 

Atelierul „Cartografiere pentru revoluția datelor în Republica Moldova”


La 30 martie 2016 am participat la atelierul Cartografiere pentru Revoluția datelor în Republica Moldova organizat de IDSI, Biroul Național de Statistică, și am aflat lucruri utile despre statistici.

La acest atelier s-a discutat despre conținutul Agendei de dezvoltare Durabilă 2030 adoptată la Summitul ONU din 25-27 septembrie 2015 de statele membre ale Organizației Națiunilor Unite. Au participat reprezentanți din diferite instituții de stat: Compania Teleradio Moldova, Moldova Agroindbank, Î.S Moldtelecom, Biroul Național de Statistică, Consiliul Raional Orhei, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Agrară, Academia de Administrare Publica și reprezentanți din sectorul privat: SA Orange Moldova, RT Design Studio S.R.L. Artsintez Media S.R.L.

Din prezentarea domnului Costel Todor, CIVICUS – Cartografierea sistemelor privind Revoluția Datelor din Republica Moldova am aflat că Agenda conține 17 obiective de dezvoltare durabilă :

  1. Fără sarăcie
  2. Fără foame
  3. Educație de calitate
  4. Sănătate și stare de bine
  5. Egalitate de gen
  6. Apă curată și igienă
  7. Energie accesibilă și curată
  8. Muncă decentă și creștere economică
  9. Industrie inovație și infrastructură
  10. Inegalități reduse
  11. Orașe și comunități durabile
  12. Consum de producție responsabilă
  13. Acțiune asupra climei
  14. Viața sub apă
  15. Viata pe pămînt
  16. Pace justiție și instituții puternice
  17. Parteneriate pentru obiective.

Fiecare tară stabilește obiectivele de dezvoltare durabila în domenile cu probleme stringente.

La nivel mondial cadrul de monitorizare și evaluare al progresului implimentării ODD sunt stabilite 169 de tinte și 231 de indicatori care înglobeaza domeniile social, economic, Mediu si energie, drepturi și guvernanță.

În cadrul acestui atelier am aflat raspunsul la unile intrebari:

Ce este revoluția datelor?

Revoluția datelor pentru dezvoltarea durabilă reprezintă :

  • elaborarea politicilor publicilor bazate pe dovezi
  • consolidarea sistemului statistic național
  • explorarea de noi tehnologii pentru sporirea capacității de producere a statisticii oficiale
  • disponibilitatea datelor și statisticilor de calitate
  • responsabilitatea consolidată a actorilor implicați în dezvoltarea durabilă

Cum vom face revoluția datelor?

  • Integrarea datelor noi  cu datele tradiționale
  • Creșterea utilității datelor ex: cum cumparăm o mașină?
  • Colaborarea actorilor interesați și deschiderea către schimbul și utilizarea datelor
  • Inovații și tehnologii noi pentru dezvoltarea datelor, exploatarea lor (un primar utilizează sms-ul pentru a rezolva o problemă)
  • Oameni mai abilitați, politici mai bune, decizii mai bune și o mai mare participarea și responsabilitate (alerte.md, gropometru.ro)

Revoluția datelor program complex de activități axat pe patru domenii:

  • Principii și standarde
  • Tehnologie, inovație și analiză
  • Capacități și resurse
  • Leadership și guvernanță

Ce presupune revoluția datelor?

  • Colectarea
  • Procesarea disiminarea
  • Analiza
  • Utilizarea datelor pentru justificarea politicilor, monitorizarea implementării și raportării progresului.

Apoi a fost prezentat de Iurie Mocanu, BNS — Chestionarul Cartografierea „Revoluția datelor”  în Republica Moldova, care are drept scop evaluarea disponibilității datelor și capacităților de modernizare instituționale necesare în implementarea agendei de dezvoltare post – 2015.

A fost explicat procesul de completarea a chestionarului și au fost explicați unii termeni noi și analizate întrebările care au fost neclare pentru cei care au completat anterior chestionarul.

În cadrul atelierului a fost organizat și lucrul în grup.

Fiecare grup a primit o listă cu sarcini la care am dat răspuns.

La aceleași întrebări au fost date diferite răspunsuri, în dependență ce reprezentanți au fost în echipă.

La  prima întrebare au fost prezentate exemple de parteneriate interesante care contribuie la dezvoltarea țării și îmbunătățirii nivelului de trai a populației. Ex: În urma analizei datelor din interiorul instituției Banca Moldova Agroindbanc au implementat o serie de produse și proiecte după necesitățile clienților săi susținînd cei mai buni studenți din țară, agricultorii.

Instituțiile care au fost luat drept exemplu: MoldTelecom, USM, UTM, Universitatea Agrară pentru dezvoltarea activității lor au luat în considerare necesitățile anumitor grupuri vulnerabile.

Instituțiile învățămîntului superior (USM, UTM, Universitatea Agrară din Moldova) au creat facilități studenților din familiile vulnerabile, cu dezabilități și studenților din stînga Nistrului pentru a avea o societate mai educată. Companiile de comunicații au creat servicii pentru persoanele în etate, serviciu urmărire GPS pentru clienții care doresc sa știe unde se află unul din membrii de familie.

La întrebarea cum asigurați accesul la date/informația despre activitatea companiei pentru publicul larg?, toți au răspuns că informează clienții utilizînd site-urile instituției, rețele de socializare, platforme, pliante, sms-uri.

O întrebare interesantă a fost Cum ați procedat în cazul lipsei datelor necesare pentru luare a deciziilor? Toți participanții că utilizează sondajele în format tradițional și online, sms pentru a colecta și analiza datele pentru a lua o decizie corectă în promovarea unui serviciu, în rezolvarea obiectivului propus.

Iar întrebarea cu cine ați considera util să colaborați pentru adoptarea măsurilor inovatice? S-a dat răspuns cu: Biroul Național de Statistică, Companii din sectorul privat, Ministere, Firme de IT și design pentru că nu este de ajuns să deții informația, dar să și o poți prezenta clientului pe măsura așteptărilor lui.

Pentru a avea o dezvoltare durabilă a societății este nevoie de colectarea datelor statistice relevante pentru luarea deciziilor corecte bazate pe dovezi în colaborarea Biroului Național de Statistici cu autoritățile publice cu parteneri din sectorul privat care produc și utilizează datele și să implice societatea civilă în identificarea nevoilor și soluțiilor cu privire la realizarea revoluției datelor.

Eugenia Filip