QR code la bibliotecă


Ce este un cod QR?

Trăim într-o eră a vitezei şi a comunicării, în care informaţia este cel mai valoros bun. Felul în care reuşim să comunicăm şi să asimilăm informaţia este esenţial pentru succesul nostru, ca profesionişti într-un anumit domeniu.

Codul QR sau codul de răspuns rapid permite încorporarea rapidă şi facilă a unei informaţii într-o imagine, care poate fi aplicată apoi pe diverse suporturi tipărite.

Codul QR este o variantă de cod de bare bidimensional (2D), ce constă din mici module, puncte (de obicei negre) așezate într-un pătrat pe un fond alb, dispuse sub forma unei matrici. Pentru a putea fi citite este nevoie de un scanner capabil să citească datele simultan în două dimensiuni, atât vertical, cât și orizontal.

Codul QR a fost creat în 1994 de către japonezii de la Denso-Wave, o corporaţie (filială) a Toyota și folosit în industria auto cu scopul de a urmări componentele vehicolelor în procesul de fabricație.

La baza conceptului a stat rapiditatea şi uşurinţa în procesul de codare şi decodare, de unde şi denumirea sa: QR – quick response.

Cu toate că iniţial a fost folosit pentru monitorizarea componentelor auto în cadrul procesului de producţie, în zilele noastre acest tip de cod QR a devenit mult mai popular, domeniile de aplicabilitate a codului QR s-au diversificat în timp. În momentul de faţă sunt folosite în diverse aplicaţii comerciale.

Ce informație poate conține un cod QR?
  • Website URL, acesta este foarte util pentru navigarea pe internet de pe mobil. Cu ajutorul unui cod QR nu mai este nevoie să tastezi o adresă URL din browserul telefonului, operațiune care poate fi destul de greoaie mai ales dacă adresa este lungă, trebuie doar ca telefonul să scaneze codul QR, iar browserul telefonului îl redirectioneaza catre url-ul în cauză;
  • Text, informarea utilizatorilor cu texte suplimentare. Acest lucru poate fi util pentru furnizarea de conținut util utilizatorilor, dacă nu există suficient spațiu pentru a fi expus;
  • vCard (cărţi de vizită electronice), detaliile de contact  sunt adăugate simultan în agenda telefonului prin scanarea codului QR;
  • SMS sau mesaj text, este o altă alternativă de conectare cu compania sau biblioteca.
  • Email, o modalitate de a comunica direct. Odată ce codul QR este scanat puteți trimite un e-mail preformatat;
  • Hartă, conține informație despre locul aflării bibliotecii.  Arătați utilizatorilor cum să vă gasească. Codurile QR utilizeaza Google Maps;
  • Social Media, acesta cuprinde o gamă diversă de opțiuni, cum ar fi Facebook, LinkedIn, Twitter, Foursquare şi altele. Codurile QR pot accesa aceste rețele, prin intermediul web;
  • Video, puteți folosi codurile QR pentru a-i ajuta pe utilizatori să vadă un filmuleț, un anunț video, un slide etc. Ex: Un cod QR poate arăta într-un videoclip cum se instaleaza un program pe laptop;
  • Autentificare WiFi, oferiți utilizatorilor o modalitate alternativă de a se conecta la rețeaua internet;
  •  Foto, mms, servicii de plată online, jocuri etc.

Cantitatea de date ce poate fi stocată în codul QR depinde de tipul de date, versiune și nivelul de corectare a erorii. Capacitatea maximă este astfel: doar date numerice — Max. 7089 charactere, alfanumerice — Max. 4296 caractere, binar/byte — Max. 2953 caractere, etc. Un cod de bare obișnuit poate stoca maxim 20 de caractere, ceea ce face ca un cod QR să fie mult mai performant, stocând peste 7000 de caractere.

Unde poate fi tipărit codul QR?

Codul QR poate fi adăugat pe orice material tipărit al unui brand: cărţi de vizită, mape de prezentare, bannere, afişe, ambalaje, presă scrisă, chiar mijloace de transport. Prin citirea codului, utilizatorul, care poate fi un potențial client sau colaborator, are acces la informaţii suplimentare, acestea beneficiind de avantajele mediului digital: conţinut multimedia, uşurinţa editării şi stocării datelor. De exemplu, pe afişul de promovare a unui film, un cod QR poate dirija utilizatorul către un videoclip cu trailerul filmului, pe o carte de vizită, poate conduce către un site cu un portofoliu de lucrări, prin intermediul unei mape sau al unui pliant se poate accesa un catalog sau o broşură de prezentare, prin intermediul afişelor stradale sau pe mijloacele de transport se pot obţine informaţii despre obiective turistice, şi exemplele pot continua. Citirea codului bidimensional conduce la declanşarea unei acţiuni din partea utilizatorului: fie un apel telefonic, fie trimiterea unui sms, fie citirea sau vizualizarea unei informaţii. Aceste interacţiuni pot fi uşor contorizate, obţinându-se informaţii despre comportamentul utilizatorilor.

Ce soluții și beneficii oferă un cod QR?

Alături de canalele obişnuite de comunicare, codul QR se poate dovedi un mijloc foarte eficient şi creativ de promovare şi informare.

  • Îmbunătățirea imaginii. Bibliotecile, precum și companiile, entitățile sunt întodeauna în căutarea unei modalități ieftine de a-și consolida imaginea și brand-ul lor. Codurile QR sunt perfecte pentru acest lucru. Imprimați un cod QR pe cărțile de vizită, puteți să-l utilizați ca antet, pe site-ul dumneavoastra, pe material promoționale sau oriunde credeți că utilizatorii îl pot observa.
  • Extinderea Marketingului. Atunci când vine vorba de anunțuri tipărite, acestea sunt limitate de anumite dimensiuni, iar când vine vorba, de exemplu, de reclamă TV un număr de secunde alocat trebuie respectat. Utilizând acest tip de marketing, este posibil ca anumite informații despre serviciul dumneavoastră să nu fie expuse.
    Codurile QR va oferi o modalitate de a crea o punte între marketing-ul offline și online, va permite de a extinde marketing-ul offline.
    Cu ajutorul unui cod QR, utilizatorii vor petrece mai mult timp pe site-ul bibliotecii pentru a descoperi serviciile pe care le oferiți.
    Codurile QR vor permite să vă eliberați de constrângeri în ceea ce privesc timpul limitat sau spațiu publicitar.

Posibilități de a folosi codul QR în bibliotecă

  1. Cod QR, care să facă trimitere la informația despre autor, despre operă, adnotare, recenzie sau impresii ale altor cititori.
    Plasare: Pe coperta cărții (partea din față sau cotor).
  1. Liste publice. Ținând cont de preferințele și interesele sale, utilizatorul va putea accesa o listă tematică pentru a o consulta și verifica în permanență actualizările.
    Plasare: Pe un panou destinat listelor, atașat lingă calculatoarele pentru utilizatori. De indicat denumirea listei, cu o poza  ce ar caracteriza lista și codul QR.
  1. Reguli de utilizare WiFi.
    Plasare: Pe perete, în zona WiFi.
  1. Întreabă Bibliotecarul – Chat.
    Plasare: Pe panoul de informare a filialelor. Utilizatorul intră pe chat și discută cu bibliotecarul, link-ul se păstrează în favorite, în caz că mai dorește să se adreseze bibliotecarului.
  1. Expoziții de pictură, de carte. De indicat un cod QR, ce ar conține informație despre autor, pictor, pictură etc., despre alte lucrări ai acestei personalități.
    Plasare: La expoziția de carte- lângă genericul expoziției sau la expoziția de pictură- la fiecare pictură în parte.
  1. Raft electronic.
    Plasare: Pe divizionarul de raft (clasă, subclasă) de indicat codul QR, pentru ca utilizatorul să consulte toată literatura disponibilă la clasa respectivă existentă în bibliotecă (filială), nu doar cele existente la raft.
  1. Codul QR ce ar direcționa către site-ul bibliotecii, la pagina de Facebook și alte rețele de socializare.
    Plasare: Pe buzunărașul cărții.
  1. Schema bibliotecii: fiecare departament, filială să dispună de un cod QR, care să conțină informația despre servicii oferite, grafic de lucru, amplasare.
    Plasare: La intrarea Bibliotecii Centrale un baner cu schema Bibliotecii Municipale B.P. Hașdeu cu indicarea codurilor QR la fiecare departament și filială, respectiv, de plasat la intrarea departamentelor și a filialelor, în scop de orientare a utilizatorilor în spațiul și serviciile bibliotecii, departamentelor; specificul și serviciile filialelor.
  1. Cod QR ce ar direcționa către site-ul bibliotecii sau la o informație concretă de pe site, bloguri, activități culturale, filme, OPAC, biblioteca digitală etc.
    Plasare: Pe materiale promoționale: cărți de vizită, semne de carte, broșuri, banere, placate etc.
  1. Prezentare slide.
    Plasare: Direct pe ecran, unde va fi prezentat materialul pe slide (pentru ca utilizatorul să aiba acces la informația de la un seminar, conferință, instrucțiune etc.) Materialul trebuie să ofere posibilitatea de descărcare.
  1. Concursuri, sondaje electronice.
    Plasare: Când se pregătește un sondaj sau concurs electronic, de plasat un cod QR pe panoul de informație în filiale, iar la îndemnul bibliotecarului cititorii să participe direct de pe dispozitivul mobil (pentru a cuprinde un eșantion mai mare). Ex: Cea mai citită carte în anul curent.
  1. Pentru curiozitate, divertisment.
    Plasare: De plasat un cod QR în săli de lectură, care va face trimitere la o informație atractivă, interesantă, la un anunț, invitație, concurs etc. Ex.:
  • de inițiat un calendar al sărbătorilor interesante sau calendar creștin, la fiecare sărbătoare de pregătit un cod QR cu informație despre această zi;
  • rubrica Știați că? Cod QR la o curiozitate;
  • Cod QR ce conține o glumă etc.

Cum se generează un cod QR?

  • Alegerea informației ce doriți să o împărtășești. Primul pas constă în alegerea informației ce doriți să fie transmisă. Aceasta poate fi de orice fel – link, text, video, carte de vizită etc.
  • Găsirea unui generator de coduri QR. Sunt foarte multe site-uri care vă pot ajuta să generați un cod QR. Optăm, de exemplu, pentru site-ul Qrstuff, unul dintre cele mai folosite servicii. 

untitled

 De asemenea puteți încerca și alte site-uri ca: 

http://goqr.me/#t=wifi
http://www.qrcode-monkey.com/#url
http://qrdroid.com/generate/
http://ro.qr-code-generator.com/
http://www.qrcode.es/es/generador-qr-code/

  • Adăugarea conținutului. Aveți posibilitatea să alegeți ce tip de cod doriți să creați. Optăm, de exemplu, pentru un cod de tip URL: Catalogul Electronic al Bibliotecii Municipale B.P. Hasdeu.  

untitled

  • Asigurați-vă că funcționează. Înainte de a fi folosit asigurați-vă cu atenție că acest cod funcționează. Pentru a verifica acest lucru este necesar să dispuneți de un dispozitiv mobil cu cameră foto, internet și aplicația de citire a codurilor QR.
  • Partajarea. Poți adăuga acest cod prin partajarea link-ului permanent, încorporarea în blogul dumneavoastră sau salvarea imaginii într-un fișier, ce poate fi ulterior printat pe fluturași, cărți de vizită sau orice altceva.

untitled1

  • Terminarea produsului. Aici este produsul final: Codul QR al Catalogului Electronic al Bibliotecii Municipale B.P. Hasdeu.

catalogul-electronic

Cum se citește un cod QR?

Pentru a citi un cod QR, aveți nevoie de un telefon echipat cu o camera foto şi o aplicaţie specială pentru decodare.
În funcţie de sistemul de operare folosit de dispozitivul dumneavoastră mobil. Deci, decodarea informaţiilor conţinute în codurile QR se poate realiza cu orice telefon mobil performant, tabletă, smartphone cu  sistem de operare Android , iOS, BlackBerry OS, Symbian sau Windows Mobile 6.5 sau 7, dotat cu cameră foto, prin intermediul unei aplicaţii de decodare instalată pe acest dispozitiv. Aceste aplicaţii pot fi preinstalate de către producător pe anumite modele de telefoane mobile sau pot fi descărcate de pe Internet, fiind disponibile foarte multe variante.

Pașii:

  • Asigurați-vă că sunteți conectat la internet mobil sau WiFi;
  • Asigurați-vă că aveți o aplicație de scanare a codurilor QR. În caz că nu aveți, instalați pe dispozitivul mobil disponibil o aplicație pentru scanarea codurilor QR.
    Exemple de astfel de aplicații: Bee Tag, Scanlife, QR Code Reader, QR Code Scanner, I – NIGMA, Kaywa Reader, QuickMark, iMatrix, NeoReader. În funcție de sistemul de operare a telefonului, de găsit o astfel de aplicație în magazinul propriu (ex.: Google Play, Play Market, Market place – pt Android, Ovi store pt Symbian etc.) sau de descărcat gratuit direct de pe http://get.beetag.com sau scanlife.com;
  • Deschideț aplicația;
  • Scanați codul QR pe care doriți să-l citiți, iar în browserul telefonului se va afișa conținutul url-ului stocat de codul respectiv.

Stela Tymofti; Eugenia Butnaru,
Departamentul tehnologia informatiei

Retrospectiva 2014 = 2014 in review


Raport statistic pentru blogul nostru oferit de WordPress.com.

The WordPress.com stats helper monkeys prepared a 2014 annual report for this blog.

Iata un fragment:

Un tren de metrou din New York City poate duce 1.200 de persoane. Acest blog a fost vizualizat de aproximativ 4700 de ori în 2014. Ar fi nevoie de aproximativ 4 excursii intr-un tren de metrou din New York pentru a transporta aceasta cantitate de oamenii…

A New York City subway train holds 1,200 people. This blog was viewed about 4,700 times in 2014. If it were a NYC subway train, it would take about 4 trips to carry that many people.

Raportul este la distanta de un click — Click here to see the complete report.

Pinterest pentru bibliotecari


pinPinterest.com este unul din site-urile din categoria retele sociale care se dezvoltă rapid. Pinterest, fondat in 2009, figurează în lista celor mai bune 50 de site-uri web, stabilită în 2011 de revista  Time. Fondatorii lui il numesc „digital pinboard” un panou în care utilizatorii pot crea diferite rubrici conform unor subiecte, teme de interes. Deși Pinterest oferă în special informații referitoare la design interior, nunți, alte interse personale, el oferă si posibilități pentru specialiști media și poate fi utilizat de biblioteci.

Ca bibliotecar, utilizez Pinterest în planificarea orelor de poveste, identificarea ideilor pentru activitățile pentru copii și tineri. Elevii din clasa a cincea trebuie să scrie un referat? De ce să nu „fixați cu cîteva ace de siguranță” cele mai bune resurse la tema din colecția bibliotecii?  În descriere puteți include cota cărților, programul de lucru al bibliotecii și informația despre contacte.

De ce trebuie să utilizăm Pinterest?

Luați-vă rămas bun de la fisierele cu cartele in care fixati idei interesante. Puteți salva în Pinterest un număr ilimitat de idei fără a tăia copaci și să le consultați, sa le revedeți toate prin cîteva clickuri de mouse. Pinterest este un mediu vizual în care este ușor de găsit ceea ce cauți numai uitîndu-te la imagini. Ca și alte rețele sociale, Pinterest este accesibil din orice colț, pe orice calculator. Dacă aveți un IPhone puteți utiliza Pinterest app.

Dacă vă interesați, puteți descoperi că în sectorul vostru sînt și alți adicți ai site-ului. De ce nu am crea cîteva albume în colaborare, unde profesorii din diferite școli, licee ar putea plasa informații despre istoria statului pentru clasa a 5-a sau a 6-a?  Sau am putea crea un album pentru lectură recomandată, utilizînd posibilitatea oferită de unele cataloage care permit postarea coperților direct de pe site. Puteți crea diferite rubrici cu cărți noi, genuri favorite de literatură, sau artă, sugestii despre cele mai populare exemplare din colecție.

Bibliotecile publice pot să se inspire urmînd exemplul bibliotecii Buffalo&Erie County (http://pinterest.com/buffalolibrary) și propuneți vizitatorilor bibliotecii fotografii ale filialelor și alte informații de interes local. Bibliotecarii pot posta invitații, flyere ale programelor, activităților organizate de biblioteca sau școală sau altă organizație pentru a sensibiliza publicul. Cea mai bună cale de a prezenta colecțiile rare ale bibliotecii este plasarea lor pe Pinterest.

Dacă biblioteca voastră a invitat profesori și elevi să lucreze la proiecte care au fost inspirate de bibliotecă, de materialele din bibliotecă, colectați fotografii ale rețetelor di cartea de buctae, a călătoriilor pentr hotare etc. iar in descriere prezentați titlu, autorul și cota cărților utilizate în proiect.

Primii pași în Pinterest

Pentru a deveni utilizator trebuie să cereți o invitație de la Pinterest.com. Răspunsul/acceptul vine în cîteva ore. Membrii pot invita prietenii printr-un email. Avînd cont puteți să faceți legătura cu alte rețele sociale Facebook sau Twitter și utiliza informația de logare (în așa mod nu va trebui să memorizați încă o parolă). Și, desigur veți putea posta pe Facebook și Twitter tot ce v-a plăcut.

Există trei căi de a fixa ceea ce a atras atenția voastră:

Cînd sînteți în Pinterest și ati remarcat ceva ce vă place, apăsați Add+ în partea dreaptă sus a fiecărei pagini. Adăugați postarea, copiind URL, accesînd Find images, sau  încărcînd imaginea de pe calculator prin Upload a pin. Opțiunea Create New board permite crearea rubricilor noi. Dacă vreți să salvați în una din rubricile existente o postare ca v-a plăcut accesați Repin. Dacă nu ai va place — atunci Like. Like-urile sînt salvate, dar nu sînt adăugate în rubrici. Instalînd pe calculatorul dvs. Pinterest bookmarklet veți putea adăuga postări numai printr-un  click.

Fiți buni cetățeni ai Pinterest

Ca toate site-urile sociale Pinterest are norme de comportare proprii. Cea mai principală regulă care trebuie memorizată  — asigurați-vă  că postarea va avea link la informația originală. Catalogîng o carte, faceți o descriere clară. Pinterest înțelege descrierea ca cuvinte-cheie, deci fiți corecți, nu uitați de copyright.

Dezavantajele Pinterestului

Există conținuturi care pot fi considerate ca inacceptabile. De exemplu, Pinterest este plin de expresii neadecvate. Pentru a evita postările care nu vă interesează, alegeți atent ce rubrici/categorii urmăriți. Dacă urmăriți pe cineva în Pinterest, nu uitați că veți avea acces la toate rubricile lui.

La momentul actual Pinterest încă se dezvoltă si foarte activ.

Articolul este o traducere a articolului Pinterest for librarians. By Clarc, Anne. Library Media Connection. Nov/Dec/2012,31 , 3,24-25.

Mediile sociale in biblioteca: beneficii, probleme, solutii


Irevocabil este faptul că mediile sociale au creat un format nou de comunicare, care devine ordinar.

Bibliotecile, fiind o parte a serviciilor publice, au adoptat mediile sociale și continuă să le aplice și să le dezvolte în beneficiul său și al comunității. Un segment aparte, care necesită o atenție specială din partea bibliotecilor sîn utilizatorii moderni, care au crescut și s-au dezvoltat în perioada unei dezvoltări active a spațiului virtual. De aici vine și percepția specifică a unor lucruri legate de accesibilitatea informației. Existența în două lumi – reală și virtuală – este o realitate pentru această generație. Prezența cotidiană pe rețele de socializare, interacțiunea cu resursele electronice, multimedia fac parte din condițiile de dezvoltare a lor ca personalitate și poate ca profesioniști.

Rolul mediilor sociale în dezvoltarea bibliotecilor este evident. În primul rînd, bibliotecile creează spații pentru comunicare virtuală cu utilizatori și non-utilizatori, contribuind prin intermediul bibliotecii la dezvoltarea spirituală și culturală a indivizilor. În al doilea rînd, cresc tot mai mult și se transpun în spațiul virtual serviciile „tradiționale” de bibliotecă necesare utilizatorului în alt format (împrumutul documentelor prin intermediul catalogului electronic, prelungirea împrumutului, rezervarea documentelor, împrumutul cărților electronice pe dispozitive de lectură – ereadere ș.a.). În al treilea rînd, se dezvoltă și serviciile de educare a utilizatorilor în contextul îndrumării lor în multitudinea de resurse electronice.

Noile cerințe impuse de existența mediilor sociale oferă bibliotecilor posibilități de extindere, dezvoltare a metodelor tradiționale de stabilire a relațiilor cu utilizatorul: asistență, colaborare, promovare a serviciilor, servire. Prin intermediul comentariilor, aprecierilor, etichetelor, altor publicații utilizatorii devin parte a procesului biblioteconomic. Orice idee, opinie este luată în considerație, adaugă valoare și se acceptă.

Mediile sociale desemnează un ansamblu de servicii care permit conversația și interacțiunea socială pe Internet pe dispozitive desktop sau mobile. Din ce este constituit acel ansamblu de servicii și în ce măsură este realizată prin intermediul lor acea interacțiune despre care vorbim astăzi?

  • site-uri colaborative
  • bloguri pe WordPress, Blogger, Typepad
  • microbloguri (Twitter, Tumblr)
  • comunități de conținut (Flickr, Youtube, Scribd)
  • rețele sociale (Facebook, LinkedIn, Google+, Odnoklassniki, Vkontakte)

Referindu-ne în continuare la mediile sociale ale BM, din punctul de vedere al relației bibliotecă/utilizator, constatăm că biblioteca este prezentă pe platforme: site, blog, microblog, photo sharing (Flickr), video sharing (Youtube), rețele sociale (Facebook, Twitter, Pinterest, Linkedin).

Site-ul http://www.hasdeu.md aproape că nu oferă interacțiune, în primul rînd, din motivul că nu sînt produse atît de des modificările globale, în al doilea rînd, utilizatorii și bibliotecarii omit distribuirea materialelor publicate pe site pe rețelele sociale. Conform analizei lunare pe Google analytics, pe parcursul anului site-ul a fost utilizat de 20 000 de vizitatori, 42 000 de sesiuni, 123 435 vizualizări, 400 de vizualizări per zi. Ce informații preferă se acceseze utilizatorii? Din același raport se vede că ei sînt interesați de activitățile organizate de bibliotecă, cele mai accesate fiind paginile: Filiale, Blogurile BM, Activități, Despre biblioteca, Trolleybook, Decada Orașul meu, Bibliografii, Informații profesionale. Despre oferta site-ului, informațiile publicate utilizatorii află pe: Facebook – 86,6%, Blogger – 8,35 %, WordPress – 4,84%, Odnoklassniki – 0,17%, dar și în cadrul celor 3723 de activități de instruire pe subiectul dat. Majoritatea internauților utilizează pentru acces calculatoarele desktop – 92,2%, restul — dispozitivele mobile – 5,08%, tablete – 1,95%. Deși site-ul oferă posibilitatea de a lăsa un feedback – comentariile practic lipsesc — în mare măsură se referă la orele de funcționare a bibliotecii, în unele cazuri sînt solicitări de carte și în altele – donații de cărți, ca în cazul de mai jos: Numele meu este Gabriel Plesea. Din pura întâmplare am aflat că în colecția dv aveți 7 volume din scrierile mele. Pentru a completa seria, aș dori să expediez restul de cărți pe care nu le aveți.

Expresia din pura întâmplare din mesaj trebuie să ne pună în gardă. Din pură întâmplare și alții intră pe site, necunoscînd că biblioteca este prezentă și activă pe web. Mărirea numărului de tranzacții de instruire, o strategie de promovare a mediilor sociale sînt necesare și vor spori vizibilitatea bibliotecii în comunitate.

Dar site-ul este un instrument „tradițional” de informare și promovare a serviciilor și a produselor bibliotecii. În ce formă apare interacțiunea pe instrumentele web recent intrate în arsenalul bibliotecilor? La puțin timp după implementarea lor unii bibliotecari ezită. La ultimele ateliere pe care le-am organizat am pus în discuție întrebările: La ce servește un blog? Pentru ce îl folosesc bibliotecarii? Este necesar sau nu? 641 821 vizite pe cele 38 de bloguri ale BM în 10 luni ale anului și cele 4000 de postări (8,68% intrări pe pagina de pe site Blogurile BM) ale bloggerilor de la BM (minimum 38) confirmă efortul făcut de bibliotecari și utilitatea blogurilor.

Răspunsurile primite erau de două tipuri:

  1. a) unii spuneau lucruri evidente: prin intermediul blogului biblioteca informează cititorul de diferite vîrste, invitînd la întîlniri cu personalități, la lectură, la activități creative și informative (toate filialele); promovează activitățile, produsele, serviciile (Filiala Târgu-Mureș); interacționează cu utilizatorii, oferind informații, invitind la concursuri, lecții publice, (Filialele A. Mickiewicz, O. Ghibu, Alba Iulia), creează împreună conținuturi (Filiala N. Titulescu, Ștefan cel Mare, Târgu-Mureș);
  2. b) alții spuneau: La ce ne trebuie blogul dacă aceeași informație o postăm și pe Facebook? Ce fel de informație trebuie publicată pe blog?

Nu trebuie să confundăm unele lucruri. Rețelele sociale au fost create pentru comunicare, numai după — pentru publicitate sau promovare. Și noi nu ar trebui să imităm comunicarea, dar să comunicăm real. Iar blogurile, microblogurile au fost create pentru a publica conținuturi interesante, captivante, informative (în cazul bibliotecilor), despre care  — după distribuire — să se discute și pe rețele sociale.

Ce poate și trebuie să publice biblioteca pe blogul corporativ/instituțional[1]?

  • Articole despre acțivități organizate, întîlniri cu personalități
  • Expoziții de carte
  • Prezentări ale autorilor, lansări de carte
  • Articole cu diferite ocazii: zile speciale, sărbători naționale, campanii de lectură
  • Articole despre concursuri
  • Republicarea, repostarea (reblogging) articolelor de interes pentru utilizatorii bibliotecii

Reieșind din aceste recomandări ale bloggerilor constatăm, că anume acest gen de conținut este și pe blogurile filialelor. Majoritatea articolelor sînt despre activitățile organizate, campaniile de lectură, concursurile, expozițiile de carte sau pictură. Dar această informație nu este relatată întotdeauna interesant, într-o manieră care ar captiva cititorul. Nici un blog nu oferă postări semnate de personalitățile venite la bibliotecă? (dar cît de interesant ar fi). Încă un aspect care defavorizează postările — greșelile gramaticale (una din regulile de menținere a blogurilor spune — conținutul trebuie să fie corect). Durabilitatea unui blog depinde de conținutul oferit regulat. In caz contrar se rupe conexiunea stabilită odată și publicul uită de tine. Actualizarea blogului cel puțin o dată pe săptămînă, regulat, este foarte importantă. Este evident că fiecare articol postat necesită timp și un efort, iar fiecare publicație bine făcută va avea un impact pozitiv pe tot parcursul existenței blogului și va aduce noi vizite.

Pentru a avea un blog atrăgător, a menține atenția și a mări numărul de persoane interesate bibliotecile urmează niște reguli unice pentru toți bloggerii și nu numai (sînt valabile și pentru internauții de pe rețelele de socializare):

  • publicarea articolelor calitative și utile pentru grupul-țintă de utilizatori
  • regularitate publicării (fiecare luni, joi sau un alt program)
  • etichetarea (tags, cuvinte-cheie) relevantă a articolelor
  • utilizarea linkurilor interne pentru a unifica (lega) postările
  • vizitarea altor bloguri, site-uri, plasarea comentariilor
  • stabilirea relaților cu alți bloggeri

Dacă o bibliotecă, avînd cîteva conturi pe diferite platforma online, consideră că nu este activă pe toate, că pe parcursul unei perioade de timp a simțit că nu are sens să mențină un blog, trebuie să fie curajoasă să spună acest lucru și să facă corect alegerea. Evident, această alegere depinde de faptul cît de bine biblioteca își cunoaște utilizatorii. Știind ce medii sociale preferă cei din generația next, poate crea un microblog (Tumblr) sau să fie deschisă pentru utilizatori pe rețelele sociale – Foursquare, Vkontakte, Deezer, Reddit, Instagram etc.

Platforma de microblogging Tumblr permite publicarea conținutului multimedia. Dacă o bibliotecă publică pe blog numai fotografii și o scurtă, foarte scurtă descriere a lor, cea mai bună alegere ar fi Tumblr.

Rețele sociale au apărut în contextul general de transformare a procesului de socializare, a comunicării, care la rîndul ei este legată de evoluțiile tehnologice caracterizate prin informatizarea masivă a societății, extinderea conexiunii internet și a interactivității oferite de el și respectiv, multiplicarea instrumentelor de comunicare.

Care este atractivitatea rețelelor sociale? De ce ele sînt atît de populare?

Interactivitatea instrumentelor de comunicare online reprezintă avantajul principal al rețelelor sociale, menirea cărora în esență este comunicareaschimb de idei, opinii, păreri. Scopul este de a uni oameni și a crea comunități pe aceleași interese. Un alt moment „atractiv” – dispariția, nivelarea distincțiilor de vîrstă, localizare geografică, socială. Pe rețele de socializare persoanele comunică, partajează informații deschis, stabilesc un contact neformal, sînt mai sincere decît în viața reală[2]. Aceste elemente ale „atractivității” nu puteau să nu fie utilizate de biblioteci.

Conform revistei Paris Match, următoarele tipuri de conduită sînt menționate în spectrul de legături sociale pe web:

  • interesul pasiv – am văzut ce au postat alții și am plecat
  • interesul activ — am văzut și am spus că Îmi place
  • partajare – am plasat informații și am partajat-o cu alții
  • dialog public — conversație
  • dialog privat – am trimis un mesaj privat
  • recomandări – am comentat sau propus ceva
  • investiții.

Ne recunoștem în tipurile de mai sus? Da, cred că există printre noi cîte unul din fiecare categorie.

Rețele sociale, care diferă una de alta ca volum, public, posibilități de promovare a activității, captează o bună parte a atenției internauților.

Cea mai populară rețea socială – Facebook – platformă  pentru utilizatori „avansați” în tehnologii. O strategie clară de atragere și promovare, un conținut variat ar ajuta.

Logica și simplitatea funcțiilor oferite atrage utilizatorii de diferite vîrste, predominant femei. Chemin faisant făcînd click pe Imi place, persoana iși expune atitudinea și nu pierde mult timp. Totul creează sensația unei mișcări continue, a interactivității. Unele analize spun că fiecare a cincea minută pe mediile sociale revine anume acestei platforme.

Care este situația BM pe acest vector de difuzare a informației[3]: 17 conturi instituționale – 675 052 de interacțiuni ale fanilor. M-am referit aici numai la paginile de Facebook. Nu mai puțin activă este și interacțiunea pe profiluri. Deși, în realitate și aici comunicarea reală este medie, mai mult pare  imitare a unei comunicări: comentarii în comparație cu Like-uri sînt de trei ori mai puține. De ce? Din motivul comportamentului pasiv, menționat mai sus, cred.

O altă rețea socială, similară Facebook-ului, dar ceva mai tînără este Google+[4]. Nu toate oportunitățile acestui instrument sînt folosite de bibliotecari. Google+, ca și Facebook-ul sînt instrumente destul de complexe, care îți permit nu numai să spui Îmi place, dar să creezi comunități pe interese (avem cîteva grupuri de interese pe Facebook, nu pe Google+, dar ar putea fi și mai multe, reieșind sin numărul de cluburi, care funcționează în filiale), evenimente, să distribui materialele, sondaje (un instrument recent oferit de Google+), să organizezi concursuri (acest instrument nu este utilizat de bibliotecile noastre).

Linkedin este o retea socială profesională. Cum se folosește ea la BM? Nicicum. Din punctul de vedere al interacțiunii profesionale, Linkedin permite organizarea grupurilor pe interese, în care se pot pune la discuție unele probleme profesionale. Pe această rețea socială consider, nu ar fi cazul să se distribuie articole despre activități sau alte evenimente, primordiale ar fi cele profesionale — în formă de discuție sau articol la o problemă.

Alte două instrumente web Flickr si Youtube prezintă numeroase dovezi ale activității bibliotecilor. Cît de des sînt vizitate profilurile bibliotecilor, vizionate materialele publicate? Aceasta depinde de cît de bine ele sînt organizate și de respectarea regulilor de publicare a econținutului, menționate mai sus, reguli care sînt respectate foarte rar.

În ultimul timp, se spune că internauții tot mai mult preferă fotografiile, imaginile în defavoarea textelor[5]. Aici putem să menționăm și platformele Instagram și Pinterest, în care formatul informației este imagine. Aprecierea postării este simplă — click pe Favorite sau se salvează în contul personal. Avantajul acestor instrumente web poate fi util atunci, cînd organizăm concursuri de fotografii și ca orice rețea socială poate servi pentru promovare serviciilor și produselor.

Biblioteca este moderator al vieții culturale a comunității, teritoriul de comunicare, spațiul unde se întîmplă evenimente interesante, acțiuni informaționale, întîlniri profesionale și în plan virtual. Biblioteca, bibliotecarul sînt cointeresați ca și în această dimensiune să oferă utilizatorilor servicii și produse utile și calitative. Atelierele, trainingurile profesionale au ca scop perfecționarea cunoștințelor bibliotecarilor, familiarizarea cu instrumente noi de lucru — toate acestea fiind necesare pentru a putea fi dacă nu înaintea utilizatorilor, atunci măcar de a ține pasul cu ei.

Referințe:

  1. 11 Steps to Building Your Content Marketing Machine [9.09.2014]. Disponibil:https://blog.kissmetrics.com/brewing-the-best-content/
  2. http://www.socialmediaexaminer.com/26-tips-for-writing-great-blog-posts/
  3. How to Write Great Blog Content [9.09.2014]. Disponibil: http://www.problogger.net/how-to-write-great-blog-content/
  4. http://idsi.md/files/file/eGov/Ghidul_de_utilizare_a_retelelor_sociale_in_sectorul_public.pdf
  5. http://ideafor.info/?p=4382
  6. http://www.unkniga.ru/biblioteki/bibdelo/3305-socmedia-i-biblioteki.html
  7. http://www.aselibrary.ru/datadocs/doc_4373vu.pdf
  8. http://uraledu.ru/node/26597
  9. http://hasdeu.md

[1] http://ideafor.info/?p=4382

[2] http://ideafor.info/?p=5956

[3] http://www.blogdumoderateur.com/community-management-paris-match

[4] Google+ a fost lansat la 28 iunie 2011.

[5] http://www.unkniga.ru/biblioteki/bibdelo/3305-socmedia-i-biblioteki.html

 

Luna Securităţii Cibernetice la BM


În perioada 30 septembrie – 31 octombrie 2014 a avut loc cea de a 3-a ediţie a Lunii Securităţii Cibernetice, eveniment organizat de Executivul Republicii Moldova, la iniţiativa Centrului de Guvernare Electronică.

Campania are drept scop de a consolida cultura digitală a populaţiei şi a spori nivelul de conștientizare privind amenințările din mediul online.

În acest an, Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” a fost gazda evenimentului de lansare a acestei campanii, unde reprezentanţii Centrului de Guvernare Electronică au prezentat agenda sesiunilor de instruire şi informare.

La aceasta campanie de consolidare a culturii digitale au participat filialele Târgu-Mureş, Centrul Academic Internațional Eminescu, Alba Iulia, Adam Mickiewicz şi Onisifor Ghibu ș.a., cu organizarea a diferitor acțiuni, cum ar fi:

  • întâlniri cu reprezentanţi ai Centrului de Guvernare Electronică;
  • expoziţii virtuale de carte;
  • discuţii – dezbateri;
  • ore de informare.

Alte aspecte care au fost abordate în cadrul acestei ediții au fost internetul, e-transformare fără sfârşit, navigarea şi informare on-line în siguranţă.

La Sediul Central a Bibliotecii au fost organizate două conferințe. Cea dintîi conferință a a avut ca subiect Securitatea cibernetică – acces on-line sigur pentru fiecare, la care au participat Mariana Harjevschi, director general al Bibliotecii Municipale, coordonatorul tehnologic, șef al Centrului E-guvernare, Iurie Țurcanu, managerul de securitate a informației de la Centrul de E-guvernare, Veaceslav Pușcașu, președintele Centrului Internațional „La strada”, Daniela Misain-Nichitin şi reprezentantul proiectului Novateca, Evan Tracz care au abordat diverse aspecte ale acestui subiect Securitatea Cibernetică – acces on-line sigur pentru fiecare.

În cadrul programului Săptămâna Uşilor Deschise de la Biblioteca Centrală a fost desfășurată cea de a 2-a conferinţă, în colaborare cu Fundația pentru Dezvoltarea Educației și Centrul de Guvernare Electronică, cu genericul Securitatea ciberbetică: Informează-te! Fii vigilent! La discuţii au participat elevii de la Liceul Teoretic „Spiru Haret” din Chișinău, iar cei care au răspuns la întrebările adolescenţilor au fost Ala Pînzari (vicedirectorul Fundaţiei pentru Dezvoltarea Educaţiei), Veaceslav Puşcaşu (Centrul de Guvernare Electronică), Victor Burunsus (consultant în domeniul ciberbetic), precum şi Tatiana Baltag, șef oficiu Biblioteca Centrală și Elena Butucel, prim-vicedirector al Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu”.

Pe blogul Bibliotecii Centrale a fost postată o listă bibliografică Informare&Securizare on-line  urmată cu citeva sfaturi utile  pentru o navigare pe interenet  în  siguranţă.

Filiala Alba Iulia şi-a familiarizat utilizatorii despre Luna securităţii Cibernetice prin articolul — Lunarul European de Sensibilizare asupra ameninţărilor cibernetice, iar sesiunea de informare intitulată „Domeniile e-Guvernării, beneficiile şi modalităţi de utilizare a e-serviciilor publice pentru liceeni şi tineri de peste 18 ani” a avut loc luni, 6 octombrie, la Liceul Teoretic „Liviu Deleanu”. Sesiunea a fost susţinută de reprezentanţii Centrului de Guvernare Electronică. Mai multe detalii le găsiţi în articolul E bine să ştim postat pe blogul bibliotecii.

La Filiala Onisifor Ghibu a fost organizată  o oră de informare cu tema Luna Securităţii Cibernetice realizată de Margareta Cebotari, bibliotecar principal. Utilizatorii au aflat mai multe lucruri despre Guvernarea Electronică, despre necesitatea securităţii pe reţelele de socializare, folosirea corectă a e-mail-ului, etc. Tot în acest context, pe blogul Bibliotecii Onisifor Ghibu, în noiembrie au plasat un articol despre istoria internetului urmat de o expoziţie virtuală de carte cu genericul Internetul — e — Transformare fără sfârşit.

Filiala polonă «A. Mickiewicz» a abordat aceasta tema prin „Discuţie-dezbatere : Securitatea pe Internet (Cyber Security Month in Moldova)”. La discuţie au participat elevii clasei a 11 din Liceul Nicolae Sulac. Iar elevii din clasa a V-a aceluiaşi liceu au participat la activitatea multimedia Prezentarea site-ului http://www.siguronline.md/.

Filiala M. Lomonosov a organizat discuţii pe tema Securitatea Electronică cu studenţii Colegiului de Construcţii şi elevii Liceului I. Rambam. La dizbatere au participat 51 de utilizatori ai bibliotecii.

Biblioteca Ovidius în Luna Securităţii Cibernetice au avut un program divers. Au organizat:

  • discuţii-dezbateri cu temele : E-securitatea pe reţelele de socializare pentru copiii şi adolescenţi; e-Bilioteca secolului XXI-lea.
  • oră de informare : Filiala „Ovidius” – e-Infoservicii şi Filiala „Ovidius” — e-Informaţii.
  • lecţii bibliografice au fost organizate 5 la număr : Filiala „Ovidius” @20 ani – e-Bibliotecă; e-Guvernare; e-Guvernarea în slujba omului; Bazele de date în sprijinul procesului educaţional şi şriinţific; e-Biblioteca Ovidius.
  • zi de informare : e-Guvernării – interacţiunea cetăţenilor cu instituţiile publice

Pe parcursul lunii octombrie la filiala Lesea Ukrainka au fost organizate 5 ore de informare cu temele :

  • Servicii electronice ca o economie inovatoare la sfîrşitul acestei ore le-au fost oferite 63 link — uri cu o explicație detaliată a modului de efectuare a anumitor servicii electronice;
  • Servicii Publice fără a ieşi din casă: online şcoala ГосУслуги не выходя из дома: online школа în cadrul acestei ore de informare bibliotecarul a explicat utilizatorilor prezenţi cum pot folosi portalul Serviiciile Gov în folosul lor pentru aşi face mai uşoară viaţa;
  • E-Factura — utilizatorul a fost informat despre modul de plată a facturii electronice prin demonstrarea tutorialului e Factura;
  • E-licentiere subtitrari, utilizatorii au fost informaţi cum să obţină diferite tipuri de licenţe pentru aşi deschide o afacere proprie;
  • G2C-Портал услуг для граждан a servit utilizatorilor drept mijloc de informare privind serviciile oferite de acest portal. Utilizatorii au fost informaţi despre accesibilitatea lui, despre cît de uşor şi rapid se pot obţine unele servicii fără a ieşi din casă şi a pierde o groază de timp.

Prin aceste activităţi Biblioteca Municipală a contribuit la informarea utilizatorului bibliotecii despre cunoașterea măsurilor corecte de precauţie, care este o datorie a fiecărui utilizator al tehnologiilor informaţionale moderne, contribuind la o mai bună protejare a datelor de o gamă largă de ameninţări.