6 pasi cruciali pentru a fi relevant in 2015 datorita strategiei de marketing


In articolul ce urmeaza sint prezentati sase pasi necesari de urmat pentru ca brandul institutiei sa fie relevant in 2015: 1. Promovati postarile de pe Facebook (cu min. 5$ per postare); 2. Mediile sociale pledeaza pentru branduri (Un stomatolog din Dayton, SUA, incurajeaza pacientii sai sa scrie mesaje, postari pe paginile de Facebook despre experienta lor); 3. Recenziile Google+ (Acestea vor aparea atunci cind se va face cautarea institutiei respective); 4. PR digital (Stabilirea contactelor cu diferite site-uri, vorbind despre institutie, in speranta ca pe aceste site-uri se va scrie despre); 5. Mobile SEO (optimizarea site-urilor mobile pentru SEO); 6. Audit digital de marketing (invitarea specialistilor din afara pentru a face auditul brandului). 

Detalii aici — 6 Crucial Steps to Stay Relevant with Your Digital Marketing in 2015.

Реклама

Biblioteca — conector interactiv și creativ


La 15 octombrie 2014 la Biblioteca Municipală a avut loc conferința anuală cu genericul Acceptăm provocările — celebrăm succesele.

În cadrul panelului Biblioteca — conector interactiv și creativ bibliotecile au fost prezente cu comunicări în care au fost abordate subiecte legate de mediile sociale în bibliotecă. Incontestabil este faptul intrării lor în viața personală și în activitatea instituțiilor.

Rolul mediilor sociale în dezvoltarea bibliotecilor este evident. În primul rînd, bibliotecile creează spații pentru comunicare virtuală cu utilizatori și non-utilizatori, contribuind prin conectarea la bibliotecă, la dezvoltarea spirituală și culturală a indivizilor. În al doilea rînd, cresc tot mai mult și se transpun în spațiul virtual serviciile „tradiționale” de bibliotecă necesare utilizatorului în alt format (împrumutul documentelor prin intermediul catalogului electronic, prelungirea împrumutului, rezervarea documentelor, împrumutul cărților electronice pe dispozitive de lectură – ereadere ș.a. care azi au fost nu odată menționate). În al treilea rînd se dezvoltă și serviciile de informare și educare a utilizatorilor.

Toate aceste aspecte au fost reflectate și în comunicările bibliotecarilor. Maria Chiper de la Biblioteca Târgu-Mureș a vorbit despre interesantele forme de promovare a cărții și lecturii aplicate în dialogul bibliotecii cu utilizatorii pe Facebook și blogurile pei copii și pentru tineri și adulți. Experiență interesantă și cu un impact, care a fost apreciată și la Festivalul Național al cărții și lecturii, unde biblioteca a ocupat primul loc în categoria Cea mai bună experienţă de promovare a cărţii şi lecturii pe reţelele sociale.

Comunicarea Strategii de eficientizare a interactiunii Bibliotecii Centrale cu utilizatorii pe retelele de socializare a lui Andrei Cuciuc, manager CreateGo, a fost binevenită pentru că conținea cîteva reguli de mărire a vizibilității bibliotecii pe Facebook. Mulți din bibliotecari străduindu-se să posteze cît mai prompt fotografiile, uită să le selecteze și consideră neimportantă descrierea, etichetarea și localizarea evenimentelor și alte acțiuni care sporesc numărul de fani și vizite pe paginile bibliotecilor nu numai pe Facebook.

Elena Dabija, director, Centrul Academic Internațional Eminescu, în comunicarea Cuantificarea valorii informației pe rețelele de socializare@ C(unoștințe), A(ctualitate), I(ndicatori), E(ficiență) a relatat despre experiența centrului în valorificarea operei lui Eminescu în mediul online (bloguri, Facebook, Flickr, Twitter, Youtube), demonstrînd cît de complexă este activitatea în această direcție, cît de strînsă este relația stabilită cu utilizatorii.  

Iar, Anastasia Moldovanu, bibliotecar principal, Filiala de Arte „Tudor Arghezi”, a demonstrat celor prezenți că și catalogul electronic este un instrument de interacțiune cu utilizatorul. Succesul, durabilitatea acestei interacțiuni depinde de cît de corectă și completă este informația din OPAC, cît de repede poate fi regăsită. Toate acestea devin reale datorită muncii asidue a bibliotecarilor.

Este îmbucurător faptul că toate comunicările din acest panel au fost elaborate și prezentate în formatul 20×20 (pecha kucha), ceea ce confirmă aplicarea în practică a cunoștințelor din cadrul ultimelor traininguri organizate la acest subiect.

Mediile sociale în biblioteca sînt utilizate, se dezvoltă pentru beneficiul instituției și a utilizatorilor ei.

Toate prezentarile le veti putea consulta pe http://www.hasdeu.md/item-informatie-profesionala-conferinta-acceptam-provocarile-celebram-succesele-18/.

cuciuc

Tipuri, cerinţe şi reguli de organizare a unei expoziţii virtuale



I. Ce este o expoziţie

Expoziţia de bibliotecă reprezintă colectarea sistematică a  lucrărilor de diferite tipuri, imprimate, şi alte mijloace media, combinate după principiul clar de selecţie, recomandate pentru utilizatorii bibliotecii pentru revizuire şi familiarizare. Prin afişarea directă a cărţilor reale şi altor surse de informaţie, urmată de o divulgare imaginativă al conţinutului lor, cu scopul de a atrage atenţia asupra lecturii și ca utilizatorii mai uşor să găsească ediţiile necesare, folosind structuri diferite, modele, mulaje de ghips de obiecte, obiectele propriu-zise sau părţile lor, caractere, logo-uri, legate de tema expoziției.

Într-o frază, o expoziţie este o demonstrație/prezentare publică a unei selecții de obiecte. O expoziție electronică/virtuală este o sinteză a metodelor tradiționale și inovative de prezentare a informației, imită o expoziţie tradiţională.

II. Cerinţele de bază în organizarea unei expoziţii

  • Confort– crearea unor condiţii comfortabile de accesare a informaţiei;
  • Prezentare – prezentarea documentului în acces deschis cu o descriere bibliografică, o listă bibliografică, prezenţa lui în catalog;
  • Accesibilitate – posibilitatea de a examina conținutul documentelor, de a-l răsfoi;
  • Operativitate – prezentarea operativă a informaţiei despre intrări noi. Posibilitatea de a face cunoștință cu documentul primar și descrierea lui bibliografică.

Cerinţele faţă de stabilirea titlului şi aranjarea textului expoziţiei:

  • Titlul nu trebuie să fie mai mare de 5 cuvinte;
  • Titlul trebuie să reflecte conținutul;
  • Cu atenție se folosesc citatele, maximele cu sens metaforic;
  • Titlul trebuie să fie original;
  • Plasarea informaţiilor textuale în partea de sus a ecranului;
  • Utilizarea unor efecte pentru evidenţierea elementelor sau fragmentelor din text;
  • În cazul cînd textul este acompaniat de fotografie – ½ din pagină trebuie să rămînă vid;
  • Se utilizează galben, verde, galben, orange pentru evidenţierea imaginilor;
  • Culorile: mov, violet, verde închis, galben deschis, roz — sînt utilizate cu atenţie.

III. Tipuri de expoziţii

După perioada expunerii:

  • Permanente;
  • Temporare;
  •  Itinerante.

După conţinut:

  1. universale;
  2. informative (cărţi noi);
  3. tematice;
  4. retrospectivă;
  5. aniversare;
  6. omagiale;
  7. eveniment;
  8. unei colecţii;
  9. unui autor;
  10. unei singure cărţi – cea mai citită, cu cea mai multe exemplare, cea mai preţioasă, cea mai mare după format, cea mai mică după format, cu cele mai multe ediţii (istoria apariţiei, ecranizarea, teatralizarea, ilustrată de mai mulţi pictori, critica literară deosebită);
  11. comemorativă.

Elemente care pot face o expoziţie mai interesantă, mai atractivă:

—          un citat interesant din carte;
—          recenzia unui expert/critic literar;
—          un fragment intrigant;
—          impresii ale cititorilor;
—          designul;
—          implicarea utilizatorului la alegerea temei, autorului;
—          liste suplimentare.

IV. Reguli de prezentare a unei expoziţii

  • alegerea titlului – elementul cheie al expoziţiei;
  • plasarea adnotărilor;
  • evidențierea unor elemente sau fragmente din texte;
  • prezentarea materialelor (culoarea, grafica);
  • dimensiunea imaginilor, textului.

Formele de prezentare: Power Point, HTML, pdf, Prezi. Expoziţiile virtuale pot fi publicate pe site-uri, blog-uri, ISSUU, Calameo; pe reţelele sociale: Flickr, Youtube, Slideshare, Picasa, Smilebox etc.

 

 

 

 

 

 

1957924_309731225901089_906223140310338117_o10272686_309147265959485_2200087814863538026_o

14638989793_97f56e792f_o

Transbordarea bibliotecilor/bibliotecarilor în social media: Colocvii de vară la BM


În perioada 29 — 31 iulie 2013 va avea COLOCVIU DE VARĂ la BM. Prezentările și discuțiile vor fi difuzate online pe site-ul Bibliotecii Municipale B.P. Hasdeu — http://hasdeu.md/biblioteca-live/.

Colocviu-01

Promovarea blogurilor pe retele de socializare


Promovarea blogurilor este o problema caracteristica tuturor institutiilor, nu doar ale filialelor BM «B.P.Hasdeu»; in acest context, e nevoie de regandire si refaceri, anume in modul care o vor utilizatorii.

Un blog ofera utilizatorului posibilitatea de a fi vizibil, de a avea o prezenta online, de a aborda si comenta subiectele postate. Se iveste intrebarea despre necesitatea blogurilor: unele bloguri ale filialelor din reteaua BM »B.P.Hasdeu» nu ofera aceasta posibilitate, in plus, nula este transparenta si promovarea lor; la texte lipsesc partajari cu share-distribuiri la retele de socializare, si acces liber la comentarii. Vedem vizite si afisari, de la inceput de an, dar fara reactii adecvate: majoritatea filialelor nu se bucura nici de aprecieri, nici de comentarii; iar in unele, lipsesc definitiv semnele lor la postari. Nu este clar, ce apreciaza cititorul, ce — dezaproba; se da impresia, ca unor bibliotecare le convine acest lucru: nu-s reactii — nu-s probleme! Personal, am incercat sa comentez pe cateva bloguri ale filialelor, dar m-am blocat la accesul cu parole si robot, fie, n-am putut sa-mi divulg numele propriu, ramanand un anonim; altceva, e ca a fost imposibil sa descifrez codurile si sa demonstrez, ca nu sunt un robot. Timp pierdut. Consider, ca functia partajarilor si acces liber la postari si comentarii trebuie sa permita utilizatorului sa se simta oricand binevenit, de altfel, dezamagit o data, el nu mai reapare pe blog, nu mai prezinta interes nici din curiozitate; deci, pierdem eventual un cititor al bibliotecii.

Alta intrebare, e cum reuseste utilizatorul sa dea de informatie de pe bloguri, daca nu e promovare continua? Poate va intrebati, ce rost mai are promovarea postarilor sau ale evenimentelor culturale? Cine nu stie, le explic: ulterior, creste numarul utilizatorilor, cititorilor si cerintele de lectura. Fara promovare lipseste publicitatea institutiei. Si — viceversa. E nevoie de mai multe sondaje; intrebati cititorul, de ce anume au nevoie, cu ce-i puteti ajuta, pentru… a va ajuta si pe sine in activitatea voastra profesionala. Un blog trebuie sa vina la cititor, sa-i ofere exact ceea ce solicita sau cere. Un blog e reusit, daca cititorul vine la indemnul lui la biblioteca, prezinta interes, discuta, comentand: ceea ce se vede bine dupa reactii si aprecieri ale postarilor. Ma uimeste faptul, ca unele bibliotecare uita, ca un blog, fie, o pagina de pe o retea sociala, ale unei biblioteci, trebuie sa fie publice: vizuale si deschise pentru toti utilizatorii; sa reprezinte anume biblioteca, si nu, numele unei persoane, care activeaza in aceasta institutie si a deschis pagina pe o retea de socializare, ca din partea institutiei! Persoana respectiva poate doar sa ajute, in acest domeniu, cu promovarile blogului, de pe alt cont, al sau personal.

Fiecare bibliotecar ar trebui sa cunoasca moduri de convingere, mai bine-zis, cele de a trezi sau a determina lumea la discutii: pentru a crea legaturi si conectari in socializari, pentru integrarea utilizatorului in for online, care are nevoie de sustinere, deci, si bibliotecarul trebuie sa-l incurajeze mereu la discutii interesante, uneori, si »provocandu-l»… O postare nu se rezuma doar la oferirea informatiei: utilizatorul trebuie, mai intai, sa afle de sursa, si acest lucru e imposibil, daca informatia nu e promovata pe retele de socializare etc. Dar si promovarea are nevoie de dezvoltare si timp pentru acumularea experientei a bibliotecarului in acest sens; din partea mea, mai in gluma, mai in serios: doar, sa nu duca lipsa de intuitie, curaj si imaginatie!  In acest context, bibliotecarii mai au mult de invatat. Observ pe bloguri, mai mult, texte adaptate de pe retele sociale; si nimic despre activitatea bibliotecii, sau, se apeleaza la personalitati pentru a ridica rayting-ul blogurilor, dar se cam uita: poate subiectul e »demodat» sau, nu mai prezinta interes? Blogurile nu-si gasesc cititorul sau: asta e problema. Si de vina e bibliotecarul, care uita, ca toata activitatea lui trebuie sa roiasca in jurul cititorilor, si nu, invers. Adica, a postat bibliotecarul un text pe blog, de care e convins, ca va »merge», si — s-a »calmat».  Dupa un tur asupra blogurilor, observ la unele, ca numarul de aprecieri coincide cu cel al lucratorilor filialelor… Ce rost mai au blogurile, daca n-au cititorii lor? Biblioteca e pentru cititori! — nu-i lipsiti de accesul la tehnologii informationale! Alteori, bibliotecarii invoca lipsa lor, pentru a-si justifica situatia de amortire in activitatea bibliotecii.  Daca asa merge treaba, macar sa se tina cont, ca bibliotecarul sa-si centreze toata activitatea pe carte tiparita, atat timp cat mai conteaza! Iar TI trebuie sa mearga in paralel cu promovarea cartii si a lecturii. Daca e sa trecem la modernizare a bibliotecilor, trebuie sa ne conformam cu ceea, ca au venit timpuri noi, deci,  sa activam, cu noi mentalitati si modalitati profesionale.

                  Svetlana VIZITIU, sef-oficiu DDC