Acces la Sage Research Methods


În perioada 25 iunie 2014 — 23 decembrie 2014 Biblioteca Municipală oferă acces la bazele de date SAGE Research Methods and SAGE Research Methods Cases. Invităm utilizatorii să se folosească de această resursă. SAGE Research Methods Cases este o colecție de studii de caz de cercetare socială reală, special conceput pentru a ajuta să înțelegem concepte metodologice abstracte în practică.

SAGE Research Methods este un instrument de metode de cercetare, create pentru a ajuta cercetătorii, profesorii și studenții în proiectele lor de cercetare. Baza de date oferă link-uri la peste 175.000 de pagini din cărți, reviste și conținut de referință, cu instrumente de căutare și descoperire cu adevărat avansate.

Introduceți un termen de căutare în fereastra din linkul de mai jos și navigați.

Sage Research Methods.

 

Colocvii de vară. Ziua a treia


Sesiunea întîi s-a început cu webinarul Practici și inovații în utilizarea și căutarea cărților electronice — Ebooks in EBSCO. Prezentarea a fost efectuată de Iryna Krejcarova, reprezentata EBSCO pentru Rusia, Ucraina și Moldova. Sesiunea webex nu a fost realizată din motive tehnice, în schimb s-a folosit Skype-ul. Bibliotecarii s-au familiarizat cu EBSCO Ebooks, la baza cărei se află Netlibrary (biblioteca digitala), achiziționată de EBSCO în 2010.  După o incursiune în conținutul și modalitățile de accesare a cărților electronice a avut loc o sesiune de întrebări răspunsuri. Cu regret, aceasta resursă bogată este puțin utilizată din motivul necunoașterii limbii engleze. Un interes deosebit prezintă posibilitatea traducerii conținutului în limba dorită, inclusiv și romăna.  Lucrul acesta va fi, cred, apreciat de bibliotecari.

Achiziționarea și împrumutul acestor cărți au trezit interesul bibliotecarilor.În prima zi a Colocviilor am fost impresionați de OverDrive. Tot același program stă la baza împrumutului cărților electronice din EBSCO.

Ce ne oferă în acest sens EBSCO? Cărțile electronice pot fi cumpărate (ele intră în posesia bibliotecii sau a unei persoane) sau, poate fi negociată abonarea pe un an la cărțile pe domenii selectate.

A doua sesiune a avut un subiect nou — aplicația web Să ne cunoăștem orașul, la dezvoltarea cărei lucrează Departamentul Memoria Chișinăului și Departamentul tehnologia informației, suportul tehnic fiid realizat de Qulto, România.

La final, copii invitați să vadă o aplicație mobilă, au fost îîncîntați de prezentarea făcută de Ilie Dercaci, Deveto software. Deși, aplicația poate fi accesată numai pe produsele Apple, Victor Rusu a găsit modalitatea de a proiecta jocul Scufița roșie pe ecran.

S-au terminat Colocviile de vară, ediția 2014, care au abordat o temă actuală — cărțile electonice. Cu toții împreună am tatonat cîteva aspecte ale subiectului încă nou la noi. A fost interesant, incitant, stimulant, provocator. După aceste trei zile sînt nerăbdătoare să testăm utilizarea acest nou tip de document.

ebsco deti

Colocvii de vară. Ziua a doua


Colocvii de vara 2014 au continuat azi, 25 iunie, cu o dezbatere Cartea electronică vs Cartea tipărită, moderată de dr conf. univ. Lidia Kulikovski. Reprezentanții de la două edituri Prut International și Cartier au relatat despre modul de fabricare a cărților tipărite și electronice (fără a face demonstrație)

Cei prezenți au evocat argumente pro și contra acestor două suporturi. iLikeIT. În primul rînd a fost o ocazie perfectă de a auzi părerile celor tineri. În al doilea rînd, a fost o ocazie perfectă pentru cei tineri să-și expună opinii despre carte. Unii — admiratori de gadjete, le demonstrau și vorbeau despre cît de utile, comode și ecologice sînt, cît de multe cărți pot stoca; alții — admiratori de carte tipărită vorbeau de suflet, sentimente, mirosuri, confort. Un alt grup (numit indecișii?) a pus un punct pe i în dezbatere — nu importă suportul, importă conținutul (sau literatura, după spusele profesoarei Grîu). (Cu această afirmație sînt absolut de acord. Sentimentele apar atunci cînd citești și analizezi conținutul. În acel moment nu te gîndești la suport). 

Dezbaterea pe tema respectivă a fost interesantă pentru toți. Puțini, cred, și-au schimbat părerea, poate au aflat mai multe detalii referitor la apariția cărții, la evoluția ei, și-au împărtășit gîndurile.

contra
pro

 

 

egal

Colocvii de vară. Ziua a doua.

Ce ne oferă webul mobil


Deși sîntem încă în era webului social (web 2.0), tehnologiile se dezvoltă — acum intrăm în era web 3.0 – era webului mobil. Avînd multe lucruri în comun cu cele două etape ale webului, pot fi evidențiate cîteva elemente distinctive ale webului mobil 3.0 care includ: timp real; conectare permanentă, localizare, sensori, ecran mic; cameră video de calitate și audio. Dispozitivile mobile sînt mici și încap în palmă. Ele sînt întotdeauna cu noi, sînt dispositive personale pe care nu le împărțim cu alții. Dar cea mai mare atracție o reprezintă faptul că acest dispozitiv ne conectează la Internet practic oriunde ne-am afla.

Webul mobil la începutul anilor 2000 reprezenta o mică parte a webului. Dar în scurt timp totul s-a schimbat odată cu creșterea utilizării telefoanelor smartphone și a tabletelor. În februarie 2013 compania Cisco a relatat că „traficul mondial de date pe dispozitivele mobile a crescut cu 70% în comparație cu 2012” și că „traficul mondial de date pe dispozitivele mobile în 2012 (885 petabytes per lună) a fost aproape de 12 ori mai mare decît traficul total Internet în 2000 (75 petabytes per lună)”[1]. În ultimul trimestru al anului 2011, vînzarea globală a telefoanelor smartphone a depășit vînzările calculatoarelor desktop, netbook și notebook[2]. Conform datelor comScore[3], fiecare minut din 3 a timpului aflării pe internet revine dispozitivelor mobile. Astăzi, oriunde ne-am afla: restaurant, cafenea, cinematograf, magazin, parc sau concert, pe picul munților sau în deșert, vedem oameni cu telefonul mobil în mînă. Compania Nokia în raportul anual relatează „în medie persoanele deschid telefoanele mobile de 150 de ori pe zi sau la fiecare 6,5 minute în perioada de zi”.

Este evident că webul mobil intră în viața noastră și în activitatea bibliotecilor. În același studiu al LRS este menționat că începînd cu 2010 proporția bibliotecilor care oferă servicii pentru dispozitive mobile a crescut dramatic, ¾ din cele mai mari biblioteci oferă acces la versiunea mobilă a site-ului. Mai multe biblioteci mari și mici din lume utilizează dispozitivele mobile preponderent pentru lectura documentelor, oferind e-readere pentru împrumut. Alte biblioteci au creat aplicații (apps) care oferă posibilitatea de a face căutări în catalog sau informează despre activitatea bibliotecii sau au creat aplicații de tipul serviciului Aplicația Să ne cunoaștem orașul, proiect lansat în 2013 la BM.

Subiectul cercetării mele este introducerea în bibliotecă a unui nou serviciu – împrumutul de carte electronică pe dispozitiv mobil, fiind un serviciu în premieră pentru bibliotecile din Moldova. Scopul cercetării clarificarea problemelor legate de împrumutul de carte electronică într-un format nou. Ca rezultat al cercetării vom avea la dispoziție toate datele necesare pentru a organiza un asemenea serviciu.

Întrebări de cercetare:

1)       Ce fel și cîte dispozitive mobile trebuie să fie achiziționate – e-readere sau tablete?

2)       Ce conținut trebuie să fie pe dispozitive? gratuit sau cu plată? obținut prin abonare la streaming content?

3)       Cum vor fi respectate drepturile de autor?

4)       Ce se întîmplă cu e-readerul la returnare?

5)       Care sînt modalitățile de utilizare a dispozitivelor (împrumut la domiciliu sau consultare în sala de lectură)?

6)       Ce grup țintă vizează conținutul electronic?

7)       Ce activități de valorificare a conținutului și de promovare a serviciului vor fi făcute?

8)       Care va fi perioada de împrumut?

9)       Unde vor fi păstrate dispozitivele mobile în bibliotecă?

10)   Ce accesorii sînt necesare pentru împrumut?

11)   Cum va fi asigurată securitatea datelor și a dispozitivelor

12)   Care vor fi regulile de utilizare a dispozitivelor și regulile de împrumut ?

13)   Ce activități de formare a bibliotecarului trebuie organizate?

Analizînd experiența mai multor biblioteci din perspectiva serviciului de împrumut al e-readerelor, am ajuns la concluzia că practic toate bibliotecile[4] s-au confruntat cu aceleași probleme. Am făcut cunoștință cu modalitățile de utilizare a dispozitivelor mobile în biblioteci, vizitînd site-urile bibliotecile din SUA, Franța, Belgia, Canada, Rusia, Belorusia.

În perioada 2011-2013 multe biblioteci au experimentat utilizarea acestui gen de serviciu. În perioada de testare în diferite biblioteci au fost implicate de la 8 la 100 e-readere. Pentru început și pentru familiarizarea cu dispozitivele noi mobile au fost implicați bibliotecarii. Termenul de împrumut a fost în toate bibliotecile stabilit – de la 3 săptămîni la o lună. Serviciul a fost testat Împreună cu dispozitivul electronic utilizatorul primea și un scurt chestionar, completarea căruia permitea să se elucideze inconveniențe de tip organizatoric și tehnic și în același timp, necesar pentru îmbunătățirea serviciului.

Din feedbackul primit din partea utilizatorilor și bibliotecarilor se desprind următoarele: a) un număr mic de cărți ale autorilor contemporani, bestsellere, marea parte a colecției reprezentînd cărți gratuite din literatura clasică; b) prețul ridicat al abonamentului la baze de date numerice full text; c) teama că bibliotecile vor deveni vide sau vor fi abimate; d) starea dispozitivelor după returnare; e) viteza mică a dispozitivului; f) lipsa culorilor și a touch screenului.

Părerile bibliotecarilor: Ca utilizatori bibliotecarii consideră că lectura pe dispozitive electronice este complimentară lecturii pe suport tradițional. Ei consideră că activitatea lor profesională se schimbă, se introduc tot mai multe aspecte tehnologice. De aici apar și noi subiecte de instruire profesională. Mediul electronic impune unele reguli noi de, noi competențe și aptitudini din partea bibliotecarului, și în special, cele de mediere cu utilizatorul.

Referindu-ne la situația în Republica Moldova a conținuturilor electronice putem spune, că pentru moment avem numai una-două librării online – Bestseller.md, Librarie.md. Nu ne putem compara cu conținutuile electronice în limbile engleză, franceză, rusă, germană. Nu putem prognoza cum vor evolua lucrurile în acest context — vor apare oportunități similare sau ne vom folosi de piața editorială din România. Esențial este faptul că serviciul de împrumut a dispozitivelor electronice în bibliotecă va fi realizat și despre etapele de organizare și rezultatele ulterioare vor fi publicate materiale.

Referințe:

  1. AL-JEHANI, Hesham. The Mobile Shift: How connected devices are changing consumer attitudes and behaviour [citat 31 martie 2014]. Disponibil: http://goo.gl/YhL2Gf/
  2. ANDRESEN, Janna. 15 Theses About the Digital Future. [citat 31 martie 2014]. Disponibil: http://goo.gl/TO3XVN
  3. Getting started with library ebooks[citat 22 aprilie 2014]. Disponibil:  http://www.torontopubliclibrary.ca/books-video-music/downloads-ebooks/ebooks-userguides.jsp
  4. Lisez-vous numérique ? Le retour ! Expérimentez la lecture sur e-book : Lancement de l’expérimentation : mardi 18 février 2014 ! [citat 20 aprilie 2014]. Disponibil: http://mediatheque.ville-bagnolet.fr/Lisez-vous-numerique-Le-retour.html#.U1jA9fk77_Y
  5. MAZARS, Evelyne. Le circuit du pret des liseuses. In: Les bibliotheques de Midi-Pyrenees experimentent les tablettes [online] [citat 20 aprilie 2014]. Disponibil: http://www.crl-midipyrenees.fr/tabenbib/Blog/?p=840
  6. MICHAUX, Stephanie. Le prêt numérique dans une bibliothèque belge ? C’est déjà une réalité [citat 31 martie 2014]. Disponibil: http://goo.gl/5Khepm
  7. Prêt de liseuses en bibliothèque. [citat 31 martie 2014]. Disponibil: http://goo.gl/CSSAa2
  8. Public libraries’ use of social media is up sharply, especially among large libraries. [citat 31 martie 2014]. Disponibil: http://goo.gl/LP3Hkq
  9. THOMPSON, Sara Q. Setting up a library iPad program: Guidelines for success. [citat 31 martie 2014]. Disponibil: http://crln.acrl.org/content/72/4/212.full#ref-1
  10. WANUCHA, Meghan, Linda Hofschire. U.S. Public Libraries and the Use of Web Technologies, 2012 [online]. Disponibil pe: http://www.lrs.org/wp-content/uploads/2013/11/WebTech2012_CloserLook.pdf
  11. Использование планшетов в библиотеках. [citat 31 martie 2014]. Disponibil: http://goo.gl/tDPM1y.
  12. Конвергентный ридер/планшет. [citat 31 martie 2014]. Disponibil: http://goo.gl/hrxa6j.
  13. ФЕДОРОВ, Андрей. Мобильность, мобильность и еще раз мобильность [citat 31 martie 2014]. Disponibil: http://ideafor.info/?p=9524
  14. Центральная универсальная научная библиотека им. Н.А. Некрасова [citat 31 martie 2014]. Disponibil: http://nekrasovka.ru/bazyi-dannyih/.

[1]Cisco Visual Networking Index Global Mobile Data Traffic Forecast Update, 2012–2017, Cisco February 6, 2013. Disponibil pe: http://www.cisco.com/en/US/solutions/collateral/ns341/ns525/ns537/ns705/ns827/white_paper_c11-520862.html
[2]Smart Phones Overtake Client PCs in 2011, news release Canalys, February 3 2012. Disponibil pe: http://www.canalys.com/newsroom/smart-phones-overtake-client-pcs-2011
[3]comScore — Analytics for a Digital World™. comscore.com
[4]médiathèques de l’Albigeois, Bibliothèque des Chiroux (Liège), édiathèque départementale de la Charente Maritime, BDP des Yvelines, ville de Bagnolet, Briar Cliff University is a private, Franciscan, Roman Catholic, liberal arts university located in Sioux City, Iowa, United States

Colocviile de vară 2014. Provocările bibliotecilor: cărțile electronice


Colocvii de vara2014