Biblioteca Digitală a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, lansată la finele anului 2021 în cadrul Conferinței anuale a Bibliotecii Municipale, în 2022 s-a mărit cu titluri noi și a atins cifra totală de 136 publicații.
La crearea de conținuturi digitale au participat filialele Mihail Lomonosov, Biblioteca Centrală, Ițic Mangher, Biblioteca Publică de Drept. Misiunea filialelor a fost de a digitiza cărți vechi și rare.
Rezultatul acestei misiuni poate fi vizualizat în Catalogul online al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” (OPAC) https://opac.hasdeu.md/
Accesând imaginea sunteți redirecționați către lista de Carte veche și rară ce conține varii ediții cu memorii, nuvele, povestiri, schițe istorice, piese de teatru, romanțe, poeme, muzică tipărită, hărți vechi ș.a.
Selectați, printr-un click, titlul pe care doriți să îl lecturați, după aceea faceți click pe Tab here for eBook
Apoi lecturați ediția full-text
Printre edițiile nou intrate în Biblioteca Digitală se incadrează: dicționare, cursuri, istorie critică, publicații istorico-filologice referitoare la limba română vorbită între 1550-1600; scrieri literare, morale și politice, discursuri parlamentare, glosare, texte inedite, documente ale administrație publice, amintiri istorice ș.a.
În 2022, în Biblioteca Digitală au fost incluse preponderent ediții în limba română, dar și în rusă, franceză, germană ș.a.
1)Etymologicum magnum romaniae / Hașdeu ; ed. îngr. D. Murărașu / Bogdan Petriceicu Hasdeu. București : Cartea Românească, 1945, 59 p. — Biblioteca Centrală
[…] În 1884, deschizând seziunea generală a Academiei, Regele Carol I amintește instituției că principala ei grijă trebuie să fie limba și istoria, ca temelii ale existenței noastre naționale și cere să se pornească la alcătuirea unui Etymologicum magnum Romaniae. Cu această lucrare a fost însărcinat Hasdeu ale cărui vaste cunoștințe erau de toți cunoscute și al cărui prestigiu științific era în continuă creștere. […]
2)Din Etymologicum Magnum romaniae / Hasdeu, Bogdan Petriceicu Coauthor: Regele Carol I, fondator Edition Statement: Ed. 1-a Bucuresci, 1894, 350 p. — Biblioteca Centrală
[…] La întemeierea Etimologicului, dorul Augustului Suveran, rostit de pe tribuna Academiei, a fost de a mântui din peire: tote cuvintele vechi , cari altmintrelea vor fi perdute pentru generațiunile viitore…
Orice cuvînt oglindesce un lucru, o ființă, o ideiă, o datină ; aceste lucruri, aceste ființe, aceste idei, aceste datine, eu m’am încercat și me încerc a le apuca câne-cânesce din ieri și din astădi al poporului român; dar pentru ca ele cu adeverat să nu fie perdute, pentru ca să potă rodi cu îmbelșugare în brasdele cele adânci ale dilei de mâine, me tem a le da seci, sarbede, retedate, ci m’ am silit și me voiu sili a le aduce palpitânde de vieță pe ogorul nemului românesc. […]
3)Istoria critica a romaniloru. Vol. 1 / Bogdan Petriceicu Hasdeu, Bucarest, 1875, 329 p. — Biblioteca Centrală
[…]În istoria, așa după cumu o scriu cei mai multi s’a vedutu câte o dată o biată literă prefăcendu-se într’unu importantu personagiu ; și adessea a trebuitu secoli pene ce critica să gonescă bolnavele neluciri. […]
4)Cuvente den bătrîni. T. 3 : Istoria limbei române. Partea I : Principie de linguistică / Bogdan Petriceicu Hasdeu, Bucureşti : Noua typogr. naţională, 1881, 160 p. — Biblioteca Centrală
[…] Lucrând la Istoria limbei române, am schițat mai întâiu o întroducere generală în Linguistică. Sciința limbei, născută așa de curând, nefiind încă pe deplin formulată, fiecare linguist, înainte de a purcede la brăzduirea unui câmp special se vede silit a-și reculege în memoria tote noțiunile teoretice, cele împrăștiate, adesea necomplete, unele necontrolate, altele vițiose sau vițiate, pe alocuri presintând chiar câte o însemnată lacună. […] Ne-am împărțit întrega lucrare în următorele cinci capitole: I Conspectul sciințelor filologice; II Linguistica în genere; III Linguistica în specia; IV Viața limbei; V Metoda și metode […]
5)Haneș, Petre V. Dezvoltarea Limbii Literare române în I jumătate a sec.XIX, București, 1926, 248 p. — Biblioteca Centrală
[…] Să vorbești despre Desvoltarea limbii literare în prima jumătate a secolului al XIX-lea este, de sigur, una din cele mai grele, dar și mai frumoase chestiuni de limbă și literatură română. Grea, fiindcă o lucrare similară nu există încă și ești nevoit să-ți formezi singur un plan și un fel de-a înțelege chestiunea, cari pot să nu fie cele mai bune. Grea mai ales, fiindcă datele elementare pentru un asemenea studiu lipsesc. Deși unii scriitori cu cari ne vom ocupa au trăit și au scris până la 1850-60, ei sunt tot așa de puțin cunoscuți cași începătorii literaturii noastre. […]
6)Enciclopedia Română .Tomul I : A — Copenhaga / C.Diaconovich, Sibiu, 1898, 940 p. : 10401 articole cu 9 hărţi, planuri, anexe, 111 ilustraţii în text — Biblioteca Centrală
[…] Comitetul Asociațiunii transilvane pentru literatura română și cultura poporului român […] a decis […] în ședința sa din 7 februarie 1895 — a publica o Enciclopedie Română și a însărcinat pe membrul și prim-secretarul seu, Dr. Corneliu Diaconovich, cu conducerea acestei lucrări. […] Enciclopedia Română va cuprinde cel puțin 2 tomuri de câte 60 coale de tipar, și va apăre — în editura librăriei W. Krafft în Sibiiu, — în fascicole de câte 6 coale, cu numeroase ilustrațiuni și harte. […]
Dr. Corneliu Diaconovich: […]Enciclopedia Română este, fără îndoială, cea mai vastă și cea mai complicată dintre toate publicațiunile apărute până astădi în limba română. Ea are să cuprindă la 40.000 articole asupra celor mai diferite materii și numeră preste 200 autori […]
7)Istoria literaturii române vechi. Vol. 1 : Dela origini până la epoca lui Matei Basarab şi Vasile Lupu./ N. Cartojan, Bucureşti : Fundaţia pentru Literatură şi Artă «Regele Carol II», 1940, 178 p. : il. — Biblioteca Centrală
[…] Era pe timpul acela, ca de altfel în tot cursul Evului Mediu, o strânsă corelație între limba de biserică și limba de stat: limba în care se oficia serviciul divin era în același timp și limba în care se redau actele oficiale ale cancelariilor princiare: în Apus latina, în Răsărit greaca și slava. Intrarea țărilor noastre în zona culturii sud-slave este un fapt capital în istoria românească, căci a avut consecințe din cele mai însemnate pentru destinele viitoare ale neamului. Ea a fost fatală pentru toată cultura noastră veche. În secolul al XIV-lea, când noi, abia ieșiți din haosul invaziilor, începem să ne organizăm vieața de stat, Occidentul străbătuse timp de patru veacuri un drum destul de lung și de bogat în literatură și se ridicase până la Divina Comedie a lui Dante, în care vibrează sufletul Italiei Medievale în ceea ce are el mai adânc și mai etern omenesc. Un veac mai târziu, când, pe plaiurile noastre călugărul sârb Nicodim și tovarășii său clădeau cele dintâi mănăstiri de piatră pentru ca, în chiliile lor, să înceapă munca de copiere a manuscriselor de evanghelii slave, în Occident se încheia faza medievală a marilor literaturi europene și, prin reluarea tradițiilor cu antichitatea greco-latină, se iveau zările renașterii. […]
8)Scrieri literare, morale şi politice : [T. 1]/ Hasdeu, Bogdan Petriceicu ; Eliade, Mircea, note , ed. critică, variante Bucureşti : Fundaţia pentru Literatură şi Artă «Regele Carol II», 1937, Bucureşti : Imprimeria Naţională, 1937, 468 p. — Biblioteca Centrală
[…]La alegerea materialului acestei ediții am ținut seama, în primul rând de valoarea și semnificația literară a textelor . De aceea am publicat aproape trei sferturi din opera poetică a lui Hasdeu ; micul roman Duduca Mamuca în cele două redacțiuni ; Răzvan și Vidra cu toate variantele ; lungul și din nefericire, neterminatul pamflet Mișcarea literelor în Eși ; mai multe foiletoane, cronici și articole cu preocupări literare. […]
9)Scrieri literare, morale şi politice : [T. 2]Scrieri literare, morale şi politice : [T. 1]/ Hasdeu, Bogdan Petriceicu ; Eliade, Mircea, note , ed. critică, variante Bucureşti : Fundaţia pentru Literatură şi Artă «Regele Carol II», 1937, Bucureşti : Imprimeria Naţională, 1937, 413 p. — Biblioteca Centrală
[…] În literatura poporană Basmul ocupă întocmai același loc ca romanul în literatura cea cultă, și de aceea unii le cuprind pe amândouă sub aceeași rubrică de ficțiune, o caracteristică cu desăvârșire necorectă. Basmul, ca și romanul reprezintă fiecare câte o realitate în toată puterea cuvântului, dar două realități foarte diferite, aproape antagoniste. […]
10)Istoria civilisaţiunii în Europa : De la căderea imperiului romanu pînă la revoluţiunea francesă : Cursu de Istoria Moderna / M. Guizot. Bucureşti : Tipogr. Naţională a lui I. Romanov & C-niă, 1856, 320 p. — Biblioteca Centrală
[…] Lasî aceste lecțiuni astî-felî precum au părutî pe kăndî ku ântîia publicare din 1828 la 1830. Despre fondî, ele nu coprindî nimikî pe kare să nu lî krezî totî d’auna de adevăratî, și forma kiarî e și ea o faptă kare karacterisă starea spiritelorî în epoka aceia, și mișcarea ideilorî. Publikulî binevoesce a lua unî interesî din ele. Și pentru mine, îmi place să nu skimbî nimikî dintr’aceste suveniri ale unei aktivități intelektuale atătî de viă și atătî de senină, în kare toți noi aveamî o singură pasiune, a adevărului. Aprile 1840, Autorulî […]
11)Activitatea publicistică a lui B. P. Hasdeu / Liviu Marian. Chişinău : S. n., 1932 : Tip. Bancii Centrale Cooperative, 16 p. — Biblioteca Centrală
[…] Pentru a putea cunoaște și cerceta vasta operă științifică-literară a lui Hasdeu, nu este suficient să ne oprim la lucrările sale publicate în volum. Foarte multe lucrări și nu puțin importante au rămas îngropate și uitate în numeroase reviste și ziare vechi, prea puțin accesibile astăzi. […]
[…] Este interesant de reținut că Hasdeu iscălea în 1858-59 cu numele Hâjdău. Vom vedea cum forma aceasta variază mereu în cursul vremii […] pentru a se opri la urmă definitiv la forma Hasdeu. […]
12)Alexandru Hasdeu şi Academia Română [După dosarul secret Nr 41 din 1867 al Guvernatorului Basarabiei, cu 24 documente, între cari 11 scrisori de la Alexandru Hasdeu] / Liviu Marian. Bucureşti : Monitorul Oficial și Imprimeriile statului, 1932 — 44 p. — Biblioteca Centrală
[…] Regulamentul pentru formarea Societății literare române din București, care avea să se transforme cu timpul în actuala Academie Română, a fost aprobat și promulgat de Locotenența domnească a Principatelor unite în urma raportului Nr 582 din 1 aprilie 1866 al ministrului Cultelor și instrucțiunii publice C.A. Rosetti. La articolul IV el prevedea că noua societate, pînă la constituirea ei definitivă în baza unui statut special, se va compune din 21 membri numiți, cari vor reprezenta toate provinciile românești. Între aceștia urma să fie și trei Români basarabeni […] cavalerul Costachi Stamati, Alexandru Hasdeu și Ioan Străjescu. […]
13)Genealogia şi biografia / Bogdan Petriceicu Hasdeu. Craiova : S. n., 1884 : Filip Lazar .10 f. : portr. — Biblioteca Centrală
[…] Pentru a ridica pe cei buni și a înlătura pe cei rei, noi, o grupă de cetățeni Craioveni, inspirați de simțimente nobile și patriotice ca orice românu de inimă, amu luatu decisiunea de a da la lumină trecutulu unui bărbatu distinsu, anume B.P. Hasdeu, care adi ne face onorea de a-și pune candidatura la colegiulu alu II-lea de Cameră, și căruia Craiova, convinsă ca și întreaga țară de meritele sale incontestabile, de serviciele imense ce le a adusu patriei sale, va sci să-i încredințeze unu locu de onore între deputații Olteniei, căreia în specialu D-nu B.P. Hasdeu a consacratu cea mai mare parte a activității sale literare. […]
14)La Valachie : Jusqu’en 1400 : Extension territoriale : [Histoire critique des roumains] / Bogdan Petriceicu Hasdeu ; trad. din lb. rom. Frederic, Dame. Bucarest : Librairie J.Szollosy, 1878, 73 p. — Biblioteca Centrală
[…] Au moment où grâce à son énergique vitalité, à sa nature essentiallement progressive, à sa sagesse politique, à sa vaillance enfin, la Roumanie entre définitivement, après un stage si rempli de vingt années, dans le concert européen, la nécessité de publier en francais l’histoire de Roumains ne saurait être contestée. Mais du moment que certains points de cette histoire étaient discutés, que d’autres même étaient niés avec une insigne mauvaise foi, il nous a semblé que de tous les traités d’histoire nationale qui ont été écrits en roumain, celui de M. B.P. Hasdeu devait naturellement être choisi. […]
15)Economistul Bogdan Petriceicu Hasdeu : [Studiu critic] / Victor Slăvescu. Institutul Economic Românesc; Bucureşti : Cartea Românească, 1943, 171 p. — Biblioteca Centrală
[…] În bogata și mult variata activitate scriitoricească a lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, se găsesc și interesante studii și cercetări cu caracter economic, datând din anii de tinerețe, între 1866 și 1871, publicate, fie subt formă de broșuri, fie mai ales subt formă de studii și articole, în periodicele epocii, conduse de el însăși. […]
16)„Impământenirea” lui Hasdeu [Extras din Revista „Studii și cercetări istorice”, Anul I (1943) Nr 1. Buletin al Institutului de Istorie Națională „A. D. Xenopol” Iași] / Aurelian Sacerdoţeanu, dir. general al Arhivelor Statului. Iaşi : S. n., 1943, srt. Lăpuşneanu, 37 : Liga culturală.6 — 9 p. — Biblioteca Centrală
[…] Viața omului fenomenal care a fost Bogdan Petriceicu Hasdeu are încă multe date rămase ascunse. Cu fiecare prilej se pot aduce lucruri noi atât în ceea ce privește persoana lui cât și opera, mai totdeauna actuală. Biografii săi, chiar aceia care i s-au dedicat în întregime, n-au despuiat totul, n-au fixat toate datele. Însăși data trecerii în Moldova nu e precizată, cu toate că formează un punct important al revelației hasdeuiene. […]
17)O nevestă româncă in traiul pămîntesc și ‘n vieța după moarte : O conferință academică și mai multe ședințe extra-academice / Bogdan Petriceicu-Hasdeu. București : Ed. Librăriei Socecu & Co., Calea Victoriei, 21, 1903, 63 p. — Biblioteca Centrală
[…] Odată, în tinerețe, nevesta mea se plângea unei prietene de pecadilele mele. Prietena a întrebat’o: Cum dară de’l mai iubesci? Nevesta mea i-a respuns simplu: nu-l pot lăsa, e mare patriot… […]
[…] Primul an al căsătoriei nostre ne-a fost unul din anii cei mai sărăcăcioși ai vieții mele. Când ne-am dus la cununiă, Iulia mea nu avea nimic, iar eu aveam în pungă doi poli din cari am plătit și popei. Dar cât am fost de fericiț, cât de plini de credință în ajutorul de Sus! […]
18)Domniţa Ruxanda : O schiţe dramatică în 5 acte /Bogdan Petriceicu Hasdeu. S. l. : S. n., [1868].26 f. — Biblioteca Centrală
[…] Scumpei mele socie, Iulia Petriceicu-Hajdeu, nascuta Falics de la Rosia Abrudului, dedicu acest’a mica incercare, scrisa din îndemnulu seu si sub inspiratiunea iubirii sale. B.P.H. […]
19)Principie de filologica comparativa ario-europea. T. 1 : [Cuprindend grupurile : Indo-Perso-Tracic, Greco-Italo-Celtic și Leto-Slavo-Germanic cu aplicațiuni la Istoria limbei Romane : Curs ținut la Facultatea de Litere și Filosofiă din Bucuresci] : Istoria filologiei comparative / Bogdan Petriceicu Hasdeu. Bucuresci, 1875, 95 p. — Biblioteca Centrală
[…] Prima parte a cursului meu, cuprinsă în acest volum, a fost menită a întroduce în totalitatea filologiei comparative. Modul cel mai nemerit pentru a ajunge la acestă țintă mi s’a părut a fi istoria sciinței, familiarisând pe studenți în trăsuri mari cu literatura ei, cu sfera’i de activitate și cu metoda. Clasificațiunea genealogică și morfologică a limbilor precum și ipotesa despre originea graiului uman, vor urma în volumul II. […]
20)Revista noua / dir. : B.P. Hasdeu : [revistă culturală] : Anul 4 : 1891 ; red. : Ion Ghica, Dim. A Sturdza, De la Vrancea etc. ; secr. : C. Ghionis. Bucuresci : S.n., 1891, 512 p. : il. — Biblioteca Centrală
[…] Versuri: Nani Nani de Iulia Hasdeu, Egiptul de N. Iorga, Ghiocei și viorele de Cornelia din Moldova, Albăstrele de Gheorghe din Moldova, Păpușa de Rădulescu Niger; Prosa: Somnul si sufletul de B.P. Hasdeu, Wickenhauser; Telegrafia iubirii; Ipnotismul și spiritism; Materialismul în spiritism; Excelsior; Noi în 1892 de B.P. Hasdeu […]
21)Curs de drept civil (Drepturile reale) Vol. II. Fekete Gheorghe, Zinveliu Ioan, 1963 – 203 p. — filiala Biblioteca Publică de Drept
[…] În perioada trecerii țării noastre de la capitalism la socialism, întovărășirile au constituit o adevărată școală de educare a țărănimii în spiritul muncii colective, al organizării socialiste a producției. Pe măsură ce s-au convins însă atât din experienta lor proprie, cât și din experienta gospodăriilor agricole colective fruntase de superioritatea si avantajele agriculturii socialiste, întovărășirile s-au transformat în gospodării agricole colective. Astfel, în anul 1961, trecerea taranilor întovărășiți la gospodării agricole colective a devenit un adevărat fenomen de masă, care s-a intensificat după Plenara C.C.al P.M.R.dim 30 iunie — 1 iulie 1961 si apoi după Consfătuirea pe tară a colectivistilor din luna decembrie atingând punctul culminant cu deplina colectivizare a agriculturii din tara noastră.[…]
22)Blaga, Lucian. Orizont și stil. — Bucureşti : Fundaţia pentru Literatură şi Artă «Regele Carol II», 1936, 190 p. — Biblioteca Centrală
[…] Sistemul de gândire, la care lucrează autorul studiului de față e conceput ciclic, într’o serie de trilogii, închinate diverselor domenii filosofice. Încheiată, până acum, nu e decât Trilogia cunoașterii: 1. Eonul dogmatic 2. Cunoașterea luciferică 3. Censura transcendentă. Noul studiu, pe care-l prezentăm cetitorilor, este întâiul volum din Trilogia culturii, care va fi alcătuită din lucrările: 1.Orizont și stil 2. Spațiul mioritic 3. (Titlul încă nu e fixat). În Orizont și stil se expune o nouă teorie despre stilul cultural. În Spațiul mioritic se va analiza în perspectiva teoriei fenomenul cultural românesc, iar în al treilea volum se va încerca integrarea acestei teorii într’o concepție metafizică. Fiecare volum, alcătuind aproximativ un întreg, poate fi cetit și separat. L. B. […]
23)Chiriţescu — Arva, M. Influenţa arăturilor şi muşuroitului asupra recoltei porumbului / Uniunea camerelor de agricultura : Cunoștințe practice pentru agricultori. — Bucureşti : Cartea Românească, s.a. 44 p. : 14 scheme grafice, 6 tablouri, 5 fotografii — Biblioteca Centrală
[…] Această lucrare la porumb este obișnuită aproape în toate regiunile noastre agricole și eficacitatea ei este controversată, constituind o problemă încă de actualitate în agricultura noastră. […] Mușuroitul, fiind o lucrare relativ migăloasă și mai greu de executat decât prașilele obișnuite, pentru cari se poate recurge în condițiuni mulțumitoare și la ajutorul mașinilor, este costisitor și trebuește executat numai cu mâna omului […]
24)Legende sau basmele românilor : adunate din gura poporului / P. Ispirescu ; ed. coment. de N. Cartojan. Craiova : Ed. Scrisul Românesc, 1932, 265 p. — Biblioteca Centrală
[…] Ce este Basmul? Cuvântul Basm este împrumutat de poporul nostru de la slavi. În slava veche bisericească, adică în limba în care s’a oficiat și la noi serviciul divin până la începutul veacului al XVIII-lea, cuvântul basmu avea 2 înțelesuri: 1)fabulă 2)descântec. Cu înțelesul de fabulă cuvântul a rămas până astăzi la Ruși; cu înțelesul de descântec, s’a păstrat la Serbo-Croați. […] La noi — mai ales în Muntenia și în limba literară cuvântul basm s’a fixat pentru creațiile populară în proză cu caracter fantastic. […]
25)Elemente de filosofia dupa W. T. Krug. Vol. II / T. Cipariu, Cu tipariului Seminariului Diecesanu, 1863, 676 p. — Biblioteca Centrală
[…] Filosofia gustului (Aesthetica) Notiune: Scienti’a despre legaletatea originaria a mentei nostre in dejudecarea vre-unui obiectu in relatiuneai catra semtiulu nostru de placere (ca unui obicetu de gustu) se chiama invetiatur’a gustului. In catu inse in acea relatiune semtiului dein afora seau dein la-intru se atinge intru unu modu peculiare scienti’a acesta se numesce si Aesthetica. […]
26)Viaţa şi scrierile marelui — vornic Iordache Golescu : Bucăţi alese din ineditele sale / N. Bănescu, Vălenii-de-Munte, 1910, 176 p. — Biblioteca Centrală
[…] Cultura românească a avut adesea în seriviciul său oameni despre cari se știe puțin, deși partea pe care au avut-o la înnaintarea acestei culturi n’a fost neînsemnată. Unul din aceștia e și Marele-Vornic Iordache Golescu, despre care se poate zice că și-a închinat întreaga viață scrisului, cu gîndul la ridicarea neamului său. El a lăsat foarte multe lucrări inedite peste care s’a așternut uitarea aproape a unui veac. Norocul a făcut totuși ca ele să se păstreze și cele mai însemnate dintr-însele s’au depus, în 1904, la Academia Română. Alte câteva au rămas între hârtiile păstrate de d-na Ecaterina Al. Golescu […] O bună parte a vieții politice a țării, din întâia jumătate a veacului trecut, se oglindește în scrierile Marelui -Vornic. […] Scrierile sale se pot grupa astfel: 1. Comedii și satire politice 2. Scrieri morale 3.Scrieri privitoare la limbă 4.Traduceri […]
Scrieri privitoare la limbă: 1)Gramatica sau, cum o numește autorul, Băgări de seamă asupra canoanelor grămăticești, tipărită la 1840, în tipografia lui Elad. 2)Dicționarul lui Iordache Golescu 1832 (Titlu complet Condica limbii românești, alcătuită de dumnealui Iordache Golescul Vel Dvornic al Prințipatului Valahiei, în zilele prea înnălțatului Domn Alexandru Dimitrie Ghica Voevod) și 3)Pilde povățuiri i [și] cuvinte adevărate și povești, adunate de dumnealui Dvornicul Iordache Golescul, fiul răposatului Banul Radul Goelscul — o vastă culegere de proverbe, cugetări, istorioare, într’un manuscris de 854 pagini. […]
27)Izvoarele istoriei Românilor, vol.XII : Brodnicii, text traducere și comentarii de G.Popa-Lisseanu, București : 1938, 87 p. — Biblioteca Centrală
[…] Înainte de a se fi constituit, în unități politice, populațiunile române din Dacia Traiană ce duceau o vieață mai mult patriarhală și aveau un regim familiar, deci, înainte ca principatele române să se fi constituit, pe bază teritorială, cel al Munteniei pe la sfârșitul veacului al XIII-lea și cel al Moldovei cu o jumătate de secol mai târziu, se constată în regiunile noastre existența unei populațiuni, având un teritoriu al său propriu, dar despre caracterul cărei populațiuni istoricii până astăzi n’au căzut încă de acord. Cît timp va fi dăinuit vieața istorică a acestei populațiuni, unde anume va fi locuit, ce fel de neam de oameni va fi fost, sunt atâtea întrebări cărora până în prezent nu li s’ a găsit un răspuns sigur și mulțumitor. Este poporul Brodnicilor despre care ne vorbesc atât izvoarele rusești și bizantine cât și diplomele regale ungurești și bulele papale. Problema Brodnicilor, populațiune care prin aceea că a trăit în țara noastră formează, chiar numai prin acest fapt, unul din izvoarele istoriei Românilor, n’a fost în deajuns studiată și nici complet prezentată. […]
28)Județul Lăpușna(1934-1937). Vol. I : Privire generală / Mihai M.Voia[prefectul Jud. Lăpușna], București : Cartea Românească, 1937, 147 p. — Biblioteca Centrală
[…] Cuprinsul: 1. Cuvânt înainte 2.Considerațiuni generale 3.Administrația comunală 4.Administrația județeană 5.Biserica 6. Școala 7. Sănătatea publică 8. Drumuri 9.Telefoane 10.Fermele și școalele de specialitate ale județului 11.Zootchnia 12.Gospodăriile comunale […]
[…] lucrarea de față […] cuprinde înfăptuirile realizate în acest județ în intervalul dela 15 Noembrie 1933 până la 15 Noembrie 1937. Pentru ca faptelor și datelor enumerate în această lucrare să nu li se conteste realitatea și pentru ca ea să nu constitue un subiect de polemică politică, am dat acestei lucrări un caracter oficial expunând-o în fața Consiliului județean ca dare de seamă, bazându-mă pe rapoartele, referatele și datele Serviciilor Județene, ce stau ori când la dispoziția acelora cari ar dori să le consulte. […] [Mihai M. Voia prefectul Jud. Lăpușna]
29)Județul Lăpușna(1934-1937). Vol II : Comunele / Mihai M.Voia[prefectul Jud. Lăpușna], București : Cartea Românească, 1937, 361 p. — Biblioteca Centrală
[…]Cuprinsul:
I. Plasa Chișinău. Comuna Băcioi, Bubuieci, Budești, Cimișeni,Ciopleni, Colonița, Corjeva, Cricova, Dănceni, Dubăsari, Durlești, Ialoveni, Mălăești, Mereni, Milești-Mici, Puhoi, Rezeni, Sângera, Suruceni, Vadul-lui-Vodă, Țipala
II.Plasa Hâncești. Comuna Bardar, Bălceana, Caracui, Cărpineni, Cighirleni, Costești, I.G. Duca, Hâncești, Horăști, Lăpușna, Manoilești, Molești, Rusești-Noui, Sărata-Galbenă, Tălăești-Noui, Ulmu, Văsieni, Zembreni
III.Plasa Nisporeni. Comuna Boghiceni, Boldurești, Bujoru, Costuleni, Grozești, Iurceni, Leușeni, Măcărești, Milești-Mari, Nemțeni, Nisporeni, Onești-Noui, Seliștea-Veche, Șapte-Sate, Vărzărești, Vânători, Zberoaia
IV.Plasa Vorniceni. Comuna Căpriana, Ciuciuleni, Cojușna, Dahnovici, Drăsliceni, Ghidighici, Grătiești, Lozova, Micleușeni, Nimoreni, Pașcani, Pănășești, Rădeni, Scoreni, Sireți, Strășeni, Trușeni, Vorniceni
V.Plasa Călărași. Comuna Bahmut, Călărași-sat, Ciorăști, Gălești, Hârjauca, Horodiștea, Nișcani, Pârjolteni, Păulești, Pitușca, Răciula, Recea, Sadova, Șipoteni, Tătărăștii, Vălcineți, Vărzărești-Noui, Zubrești, Urbană Călărași-Tg. […]
[…] După ce în întâiul volum am făcut o expunere de principii și o relatare generală asupra celor înfăptuite în județul Lăpușna în timpul dela 1934-1937, am socotit că este necesar ca în acest al doilea volum să înfățișez cele realizate, repartizându-le pe comune. În acest chip se va putea urmări , mai de aproape, viața satelor noastre. Pentru a evita orice critică și discuție am arătat la fiecare comună ce am găsit la 1934 — data venirii mele la conducerea acestui județ — și ce am înfăptuit de atunci până azi. […][Mihai M. Voia prefectul Jud. Lăpușna]
30)Hronica românilor şi a mai multor neamuri… T. 1 / Gheorghe Șincai, Buda : Crăisca Tip. a Univ. șt. Ungurești, 1844, — 216 p. — Biblioteca Centrală
[…] Hronica rumânilor și a mai multor neamuri încât au fost iale așa de amestecate cu rumânii, cât lucrurile, întâmplările și faptele unora fără de a le altora nu se pot scrie pe înțăles, din mai multe mii de autori, în cursul de 34 de ani, culeasă, și după anii de la nașterea Domnului Is[us] H[ristos] alcătuită de Gheorghie Șincai din Șinca, doctorul filosofiei și al teologiei, fostul director al Școalelor naționalnice în toată țeara Ardealului, și Diortositoriul cărților în Crăiasca Tipografie a Universității Ungurești. Tomul I. cuprinzătoriu de materie istorică dela anul 86 după d. H[ristos], până la anul 1439. inclusive […]
31)În slujba țării : Al doilea an de gospodărie românească la Odesa : (16 octombrie 1942-16 octombrie 1943) / Primăria Municipiului Odesa, Odesa, 1943, 125 p. — Biblioteca Centrală
[…] Domnul Gherman Pântea, Primarul Municipiului Odesa, se înalță pe ziua de 10 maiu 1943 la rangul de Primar General al acestui Municipiu […]
[…] Dintr-un oraș ruinat, Odesa a continuat să revină în anii 1942-43 pe linia marilor așezări civilizatorii, luând aspectul pe care trecutul îl îndreptățea […]
32)Question des monastères de Moldavie voués aux Lieux-Saints / N. Istrati Iaşi : In-t de l’ Abelle, 1860, 40 p. — Biblioteca Centrală
[…] Le mot inkinare qui n’eveille d’autres idée que celle de surveillance, protectorat, tutelle, défense, inspection supérieure, sauvegarde, palladium, appui, — le chefs spirituels de l’Eglise, avec la protection des Princes Phanariotes, l’ont traduit, l’ont transformé en […] dédier, faire présent. Ainsi donc aucun Monastère n’a été dédié, n’a été donné en présent, si ce n’est à ses propres autels.
De cet abus d’expression, provient tout l’embarras, toute la confusion. Les autorités spirituelles ont insensiblement interprêté dans le même sens, la donation de biens faite aux Monastères, et le simple voeu qui rattachait spirituellement les Monastères aux Lieux-Saint. […]
33)Arhiva pentru știința și reforma socială. Anul 4, nr 4-5/ Institutul Social Român ; dir. D. Gusti, București : Cultura Națională, Institutul Social Român, 1923, 230 p. — Biblioteca Centrală
[…] Cuprinsul
I.Studii. 1. Partidul politic de Dimitrie Gusti; 2.Refacerea economică prin exploatarea intensivă a petrolului de Inginer Mihail Manoilescu; 3. Elemente de diferențiere națională în societate de Nicolae Petrescu; 4.Politica lui Aristotel de Șt.Bezdechi; 5.Problema noastră monetară de Al. S.Penescu
II.Arhiva legislativă. Alegerea liberă a medicilor de dr. Gr. Graur
III.Arhiva documentară. 1.Intervenția de stat în îndrumarea tehnică a agriculturii noastre de C. Mihăilescu; 2.Programul partidului național italian fascist de Em. Bucuța; 3.O istorie economică și socială a răsboiului de D. Mitrany
IV. Mișcarea ideilor. Către studenți, despre ceva de pe acest pământ de Ramiro Ortiz
V.Recenzii. 1.Constantin D. Bușilă : Problema energiei în România (A.Topliceanu) 2.M. Văraru: Studiul forței publice (Anibal Teodorescu) 3.C.Hălăceanu : Păreri asupra reformei financiare (Paul Grecianu) ; Internațional Council of Women (Calypso Botez) 4.Jean Carrere : Les mauvais maîtres (Paul Grecianu) 5.Wilhelm Wundt : Wolkerpsychologie, X-ter Band, Kultur und Geschichte (Șt. Zeletin) 6.Dr. Ed. Claparede : L’ orientation professionelle (Stavri C. Cunescu) 7. Fr. Geny : Les bases fondamentales du droit civil en face des theories de L. Duguit (Al. Costin) 8.Prof. Dr. Max Schmidt : Grundriss der ethnologischen Volkswirtschaftslehre (D. Suchianu)
VI.Buletinul Institutului. 1.Dare de seamă a supra activității secției juridice 2. Premiul Inginer Mihail Manoilescu […]
34)Cultul eroilor în Munții Apuseni : Avram Iancu, Ioan Buteanu şi epoca lor. Fragment din cadrul istoric al Monografiei Ţinutului Hălmagiului / Traian Mager, Arad : S.n., S.a., 170 p. — Biblioteca Centrală
[…] Este explicabil faptul, că întâiele manifestări de revoltă se produc tocmai în ținutul Hălmagiului. Hălmagiul formează nu numai granița de vest a Zărandului, dar totodată și granița între Ardeal și Ungaria […]
[…] în toamna anului 1848, națiunea maghiară se răscoală rupând legăturile cu dinastia Habsburgilor. Românii găsesc potrivit momentul să-și scuture nu numai jugul iobăgiei, că să-și elupte și libertatea națională. Atunci, Românii din Munții Apuseni se organizează militărește pe legiuni și centurii, cu prefecți și tribuni, în spiritul strămoșilor Romani. Organizarea și apărarea județului Zărand a fost încredințată tînărului advocat Ioan Buteanu. […]
[…] Ioan Buteanu prefectul Zărandului 1848-1849[…]
35)Tesauru de monumente istorice pentru Romania : atâtu din vechiu tipărite câtu si manuscripte, cea mai mare parte străine. Tomu I / A. Papiu-Ilarianu. Bucuresci : Tipografia Nationale a lui Stefanu Rassidescu, 1862 — 397 p. — Biblioteca Centrală
[…] biblioteca mea numeră mulțîme de documente pretiose, posede cele mai curiose, mai vechi, mai rare, si pentru istoria nostră mai necesarie cărți din seculii XV, XVI, XVII etc multe din acestea, necunoscute lui Șincai și Engel. […]
[…] Tesaurulu de monumente istorice ce începu a publica, are să cuprindă totu ce voiu afla mai importantu in coleptiunea mea. […]
36)Ardealul-pământ românesc (problema Ardealului văzută de un american) / Milton G.Lehrer, București, 1944, 313 p. — Biblioteca Centrală
37)Discursul Domnului Nicolae Titulescu rostit în ziua de 20 aprilie 1914 în adunarea deputaţilor cu ocazia discuţiunei revizuirei Constituţiei Bucureşti : Ateliere Grafice SOCEC &Co., Societate anonimă, 1914, 32 p. — Biblioteca Centrală
38)Istoria Teoriilor Sociologice de Traian Brăileanu, Cernăuți, 1937, 642 p. — Biblioteca Centrală
39)1918. Le recit du temoin Alexandru V. Boldur : L’Union de la Bessarabie avec la Roumanie România : Nagard, s.a..101 p. — Biblioteca Centrală
40)Tipărituri româneşti în Basarbia de la 1812 pînă la 1918 / Paul Mihailovici, Bucureşti : S. n., 1940, 400 p. — Biblioteca Centrală
41)Românii şi strămoşii lor în istoria Transnistriei Alexandru V. Boldur Iaşi : S. n., 1943 : Liga culturală, 82 p. — Biblioteca Centrală
42)Roirea familiilor româneşti peste Nistru : extras din rev. «Cetatea Moldovei», nr. 14 / Bezviconi, Gheorghe Iaşi : In-tul românesc de arte grafice Brawo, 1941.28 p. — Biblioteca Centrală
43)Die Herrschaft des litauischen Fursten Jurij Korjat in der Moldau : (1374-1379) / Alexandru V. Boldur. Germany. Munchen, 1973 : R. Oldenbourg, 32 p. — Biblioteca Centrală
44)Istoria Basarabiei. Vol. 3 : Sub dominaţiunea rusească : (1812-1918) : Politica. Ideologia. Administraţia / Alexandru Boldur. Chişinău : S.n., 1940, 216 p. — Biblioteca Centrală
45)Discursuri parlamentare de Nicolae Iorga, vol I (partea I) București, 1939, 415 p. — Biblioteca Centrală
46)Discursuri parlamentare de Nicolae Iorga, vol I, (partea 2), București, 1939, 384 p. — Biblioteca Centrală
47)Bessarabia [The roumainians and their lands : Vasile Stoica, III] / Vasile Stoica. New York : George H. Doran Company, S. a..30 p. : Hartă — Biblioteca Centrală
48)Odobescu, A.I. Scrieri literare şi istorice Vol. II. Bucuresci : Ed. Librăriei SOCEC & Co., 1887, 547 p. — Biblioteca Centrală
49)Boldur, Alexandru. Originea şi sensul cuvîntului „Vecin” : Extras din volumul omagial C. Giurescu. Bucureşti, 1944.168-174 p. (7 p.) — Biblioteca Centrală
50)Politica externă a lui Ştefan cel Mare într-o lumină nouă / Alexandru V. Boldur. Iaşi, 1943, 36 p. — Biblioteca Centrală
51)Boldur, Alexandru V. Originea şi sensul cuvîntului «Troian» după surse străine şi românești. Vaslui : S. n., 1989, 133 p. — Biblioteca Centrală
52)Boldur, A.V. Istoria Basarabiei. Vol. 1 : Epocile vechi (Până la sec. XVII). Chişinău : S. n., 1937 : Dreptatea, 337 p. — Biblioteca Centrală
53)Glossariu care cuprinde vorbele d’in limb’a romana straine prin originea sau forma loru, cumu şi celle de origine indouiosa : dupo insarcinarea data de Academica Romana / A. T., Laurianu, J.C. Massimu. Bucuresci : Noua Typographia a Laboratoriloru Romani, 1871, 584 p. — Biblioteca Centrală
54)Urikariulu : Hrisoave, anaforale, tratate și alte acte de ale Moldo-Valahiei. Vol. 4 : De la suta XIV până şi din aceea a XIX. / Theodor, Codrescu. Iaşi : Tipogr. „Buciumului Român”, 1857, 456 p. — Biblioteca Centrală
55)Amintiri istorice / Nicolae Kretzulescu. Bucureşti : Universul, 1940, 104 p. — Biblioteca Centrală
56)Murnu, George. Păreri și sugestii. Bucureşti : Ed. Casei Şcoalelor, 1928, 160 p. — Biblioteca Centrală
57)Ion Ghica scriitorul : Cu prilejul unor texte inedite / N. Georgescu-Tistu ; Academia Română. Bucureşti : Cartea Românească, 1935, Bucureşti : Monitorul Oficial, 1935, 200 p. : 4 f. il. — Biblioteca Centrală
58)Istoricii români [despre Hasdeu] Bucureşti : Ed. Librăriei Socec & Co., 1909, 296 p. — Biblioteca Centrală
59)Vechea graniţă de nord a Moldovei : Conferinţă ţinută la 10 mart / Ion Nistor. Bucureşti, 1939, 17 p. — Biblioteca Centrală
60)Mihai Eminescu. Poezii : Ediție bibliofilă / alcăt. M. Toneghin ; il. A. Bordenache. Bucureşti : Cartea Românească, 1944, 248 p. : il. — Biblioteca Centrală
61)Povești / Ion Creangă ; ed. îngr. de Liviu Rebreanu ; cu il. de Th. Kiriakoff. București : Ed. Municipiului București, 1940, 311 p. : il. — Biblioteca Centrală
62)Grigorescu : cu 14 planşe colorate şi 94 reproduceri in alb şi negru / K.H. Zambaccian. Bucureşti : Cartea Românească, 1945, 48 p. : 14 planşe, 94 reprod. — Biblioteca Centrală
63)Cuvîntările Maiestăţii Sale Regelui Carol II către Academia Română : 1930-1940 Bucureşti : S. n., Bucureşti : Imprimeria Naţională.80 p. — Biblioteca Centrală
64)Artă şi tehnică grafică : Buletinul imprimeriilor statului / Alexandru D. Bunescu, dir. general al Monitorului Oficial și al Imprimeriilor Statului. Bucureşti : Monitorul Oficial, 1939, 86 p. — Biblioteca Centrală
65)La Petite Illustration. Vol. 29 [Conținut: Henry Bataille. Les soeurs d, Amour; Robert de Flers. Les vignes du Seigneur; Gaston Leroux. Le Mystere de la chambre jaune; George de Porto-Riche. Le Passe; Denys Amiel, Andre Obey. La souriante Madame Beudet; Charles Mere. La Flamme; Henry Bataille. La chair humaine; Felix Gandera. Atout… Coeur!; Paul Hervieu. Le destin est Maitre; Tristan Bernard. Les Petites Curieuses; Pierre Wolff. Le voile dechire]. Paris : S. n., 1919, 316 p. : il. — Biblioteca Centrală
66)Istoria românilor : pentru clasa 8-a secundară de băieţi şi fete / C. Tafrali. Iaşi : Ed. ziarului „Universul”, 1935, 560 p. din colectia A. Boldur — Biblioteca Centrală
67)Grigorescu desinator / G. Oprescu ; Academia Română. Bucureşti : Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, Imprimeria Naţională, 1941, 55 p. : 116 il. — Biblioteca Centrală
68)O nouă incercare de soluţiune a problemului ortograficu : Studiu filologico-criticu / G. L. Frollo. Bucureşti : Socecu, Sander & Teclu, 1875, 344 p. + 7 f. facs. — Biblioteca Centrală
69)Katalog Kisinevskoj Gorodskoj Obsestvennoj biblioteki: 1903 | Каталог Кишиневской Городской Общественной библиотеки: 1903 : для подписчиков 1-го и 2-го разряда : dlâ podpiscikov 1-go i 2-go razrâda. Bendery : Tipogr. A.G. Alexandrova, 1904, 393 s.
70)Vitaminele în chirurgie. Studiu clinic / Th. Burghele ; Lucrare făcută în Clinica Chirurgicală și Urologică Spitalul Colțea, Bucureşti, 1944, Bucureşti 206 p. — Biblioteca Centrală
71)Израиль в Египте : (с рисунками) / В.В. Струве. Petrograd : B.i., 1920, 62 p. — filiala Ițic Mangher
72)Квадратура круга / Valentin Kataev. Moskva, Leningrad : MODPIK, 1928, 48 p. — filiala Mihail Lomonosov
73) Драматургия Пушкина : Stenogramma publičnoj lekcii, pročitannoj v 1949 g. v Leningrade / Gorodeckij, Boris Pavlovič, Leningrad : Vsesoûznoe obŝestvo po rasprostraneniû političeskih i naučnyh znanij, 1949, 36 p. — filiala Mihail Lomonosov
74) Ломоносов – великий ученый химик : čitano dlâ uč-sâ sred. škol 26 maâ 1945 goda v Moskve na «Lomonosovskih čteniâh» / A.E. Arbuzov. Moskva : Molodaâ Gvardiâ, 1945, 32 p. — filiala Mihail Lomonosov
75) Избранное / М.Ю. Лермонтов. Moskva : Detizdat CK VLKSM, 1941, 96 p. — filiala Mihail Lomonosov
76) М.Ю. Лермонтовъ. О жизни и творчествѣ поэта по поводу столѣтiя со дня его рожденiя : (2 октября 1814 — 2 октября 1914 года) / сост.: С.Н. Браиловскiй Odesa : Izd. Upr. Odes. učeb. okruga, 1914, 102 p. — filiala Mihail Lomonosov
77) Рассказы / М.Горький. Sankt Peterburg : Znanie, 1901, 16 p. — filiala Mihail Lomonosov
78) Люблю тебя ! = Ich liebe dich! : романсъ / музыка Эд. Григъ. Moskva : izd. S.Â. Âmbor, B.g., 4 p. — filiala Mihail Lomonosov
79) Кикапу = Kickapou : индiйскiй танецъ / музыка Элькса. Moskva : izd. S.Â. Âmbor, B.g., 4 p. — filiala Mihail Lomonosov
80) Поэтика Аристотель / Gosudarstvennaâ akademiâ hudožestvennyh nauk ; per. s drevnegreč., vvedenie, primeč. Nikolaj Ivanovič Novosadskij, Leningrad : Academia, 1927, 125 p. — filiala Mihail Lomonosov
ș.a.
BiblioGeek 