Aspecte de clasificare şi indexare pe subiecte a documentelor de muzică tipărită 3


Aş vrea să vă prezint fişierul de vedete de subiect, care a fost elaborat pe parcusul lucrărilor cu fondul de muzică tipărită şi care se completează permanent. Structura fişierului este construită în ordinea alfabetică a vedetelor de subiect. Fişierul poate fi utilizat cu succes pentru completarea catalogului de către clasificatori sau bibliografi, evitând greşeli în formarea şi atribuirea indicilor  sau dublarea în formularea vedetelor de subiect. Fişierul poate fi folosit în căutarea bibliografică de către lucrătorii bibliotecii şi de utilizatori. După ce aţi făcut cunoştinţă cu instrumentul nostru de lucru, trecem la subiect.

Experienţa mea de clasificator a ediţiilor de muzică tipărită îmi dă posibilitate de a evidenția unele particularităţi ale acestui proces specific.

În unele cazuri clasificarea ne permite alegerea unei variante mai comode a indicelui. De exemplu, pentru concerte indicele principal este 785.6. Însă, atunci cînd trebuie accentuat instrumentul solistic, în loc de acest indice se poate utiliza indicele auxiliar special .082.4. În prezent la formularea indicelor pentru muzică instrumentală se pune accent pe instrument sau instrumente, care interpretează operă muzicală. Din această cauza indice principal 785.6 aproape nu se aplică şi pentru concertele orchestrale este utilizat indicele principal de orchestră785.1 în raport cu instrumentul-solist, iar pentru concertele acompaniate de pian se aplică indicele principal pentru instrumentul respectiv: concert pentru vioară şi pian787.1, pentru flaut şi pian788.5 etc. La fiecare combinaţie de indici se adaugă indicele auxiliar special .082.4.

Pian la patru mîini şi orchestră (note) — Concerte  N [785.1:786.24.087.2].082.4

Contrabas şi pian (note) — Concerte  N [787.41.087.2:786.2].082.4.

Deseori în fondul de muzică tipărită se întîlnesc manuale, îndrumare la tehnica interpretării pentru anumite instrumente muzicale. Pentru acestea documente se aplică vedeta de subiect tematică cu precizarea, tehnica interpretării şi cu subdiviziunile   — Manuale;   — Manuale pentru autoinstruire; — Ediţii metodice. Indicii CZU respectivi se alcătuiesc prin conexiunea indicilor auxiliari generali de formă (075), (075.4), (072) etc. la indicele de instrument şi fără litera N.

De exemplu:

Pian, tehnica interpretării – Manuale 786.2(075)

Pian, tehnica interpretării — Manuale pentru autoinstruire 786.2(075.4)

Dacă manualul conţine doar instrucţiuni privitor la însuşirea tehnicii de interpretare a unui instrument muzical, fără anexarea notelor, el nu se depozitează printre documente de muzică tipărită. Însă de cele mai multe ori astfel de publicații includ anexe considerabile de muzică tipărită. În așa cazuri, prezenţa acestor documente în fondul de muzică tipărită devine justificată și la descrierea ediției se adaugă vedeta tematică de tipul: Pian, tehnica interpretării (note) – Exerciţii, game (CZU N 786.2.087.51)  sau Pian (note) – Piese – Ediţii pentru studiere  (CZU  N 786.2(076).

Printre varietatea ediţiilor de muzică tipărită întâlnim frecvent note pentru duete instrumentale omogene: piano duo, vioară duo, violoncel duo şi altele, pentru care sunt formulate vedete de tipul: Viori în duet (note); Violoncele în duet (note); Piane în duet (note) etc. De obicei, duete, trio de pian, ca şi interpretare la pian în patru sau şase mâini se defineşte în literatură muzicală printr-un cuvânt – ansamblu. În indexarea noastră pe vedete tematice se face diferențiere între două tipuri de interpretare – la un pian în 4-6 mâini şi la 2-3 piane – pentru că şi prezentarea notelor, şi indiciile CZU în ambele cazuri se deosebesc vădit.

           Piane în duet (note) — Sonate N 786.2.087.32.082.2

Pian la trei mîini (note) – Piese  N 786.23

Este cunoscut faptul că există diferite tipuri de chitare. Cele mai răspândite sunt chitara clasică (cu şase coarde) şi chitara cu şapte coarde. În vedetele elaborate prin formularea Chitară (note) se înţelege chitară clasică, iar pentru celălalt tip de chitară este preconizată vedeta Chitara cu şapte coarde (note).

Problema oricărei structuri de căutare şi informare în limbile normale constă în sinonimia formulărilor, care conduce la dispersarea şi pierderea informaţiei. În domeniul muzicii, influienţat de tradiţiile culturii muzicale italiene, care a stabilit terminologia actuală, există puține exemple de sinonimii. În continuare, vom analiza unul din exemple. Deseori, îndeosebi în ediţiile româneşti, în denumirele ediţiilor de muzică tipărită pentru vioară se utilizează cuvîntul „violină”. Deoarece acest termen se întîlneşte mai rar, de regulă, în literatura de specialitate, pentru vedeta de subiect s-a optat pentru termenul „vioară” cu plasarea notei de trimitere respective: Violină (note), vezi Vioară (note) (notă de trimitere).

În formulări se întîlnesc şi cazuri de omonimie. De exemplu, cuvîntul “uvertură” are două sensuri: a) compoziţie muzicală pentru orchestră, concepută ca introducere la o operă, la un oratoriu, la o suită instrumentală etc. şi b) compoziţie muzicală independentă, alcătuită din trei părţi. În CZU sunt prezente ambele variante de uvertură cu notaţie diferită, ce se reflectă şi în vedetele tematice:

Pian (note) — Uverture  N 786.2.083.22

       Pian (note) — Uverture, antracte, finale din opere muzical-dramatice  N 786.2.086

În afară de vedete de muzică tipărită propriu-zise, pentru indexare se utilizează şi vedete complimentare, care se referă la muzică şi ajută la dezvăluirea mai amplă a conţinutului. Astfel creaţiile vocale scrise pe versurile poeţilor renumiţi obţin o vedetă complimentară din domeniul literaturii şi un indice CZU respectiv:

Literatura română – Poezii cîntate  CZU 821.135.1-192

            Literatura rusă pentru copii — Poezii cîntate  CZU 821.161.1-93-192

Dacă versurile aparţin unui singur poet, numele lui este reflectat în indice, dacă la doi şi mai mulţi, indicele este însoţit de indice auxiliar general de formă (082).

Uneori documentele de muzică tipărită sunt însoţite de informaţii, ce se referă la istoria instrumentului, ce relatează despre diferite modificaţii ale acestora şi despre specificul construcţiei. În acest caz se adaugă o vedetă din domeniul respectiv. De exemplu:  Nai (instr. muz.) CZU 788.5.022.

Se întîlnesc ediţii de muzică tipărită cu scopuri educaţionale, de exemplu, culegeri de cîntece, dansuri, jocuri dinamice pentru copii. În acest caz se adaugă vedete din domeniul pedagogic şi indicii CZU potriviţi: Preșcolari — Educație muzicală (CZU 373.2:372.878); Preșcolari – Activități muzical-ritmice (CZU 373.2:372.363).

În cazul lucrărilor de folclor muzical sau creaţii muzicale, ce ţin de evenimente şi tradiţii religioase, adăugăm la vedetele cu note vedete din domeniul corespunzător:

Folclor românesc (Mureş) – Cîntece 398.8(498.42)

Botezul lui Isus Hristos, Bobotează (sărbătoare creştin-ortodoxă) — Cîntece,  piese muzicale [[281.9:264-941.2]:783]

Fişierul de vedete tematice conţine şi aparatul de trimiteri generale de orientare, care permit orientarea către un ansamblu de termeni utilizabili pentru indexare. Trimiterile acestea pot fi identificate prin precizare la formularea sa (notă de trimitere).

Acestea au fost cîteva recomandări de indexare a documentelor de muzică tipărită pe subiecte tematice.

În articolul următor voi vorbi despre indexarea pe alte tipuri a vedetelor de subiect.

Evelina Bokancha,

sef oficiu DTI

Răspunde. Expuneți părerea.

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s