mediisociale

Mediile sociale in biblioteca: beneficii, probleme, solutii


Irevocabil este faptul că mediile sociale au creat un format nou de comunicare, care devine ordinar.

Bibliotecile, fiind o parte a serviciilor publice, au adoptat mediile sociale și continuă să le aplice și să le dezvolte în beneficiul său și al comunității. Un segment aparte, care necesită o atenție specială din partea bibliotecilor sîn utilizatorii moderni, care au crescut și s-au dezvoltat în perioada unei dezvoltări active a spațiului virtual. De aici vine și percepția specifică a unor lucruri legate de accesibilitatea informației. Existența în două lumi – reală și virtuală – este o realitate pentru această generație. Prezența cotidiană pe rețele de socializare, interacțiunea cu resursele electronice, multimedia fac parte din condițiile de dezvoltare a lor ca personalitate și poate ca profesioniști.

Rolul mediilor sociale în dezvoltarea bibliotecilor este evident. În primul rînd, bibliotecile creează spații pentru comunicare virtuală cu utilizatori și non-utilizatori, contribuind prin intermediul bibliotecii la dezvoltarea spirituală și culturală a indivizilor. În al doilea rînd, cresc tot mai mult și se transpun în spațiul virtual serviciile „tradiționale” de bibliotecă necesare utilizatorului în alt format (împrumutul documentelor prin intermediul catalogului electronic, prelungirea împrumutului, rezervarea documentelor, împrumutul cărților electronice pe dispozitive de lectură – ereadere ș.a.). În al treilea rînd, se dezvoltă și serviciile de educare a utilizatorilor în contextul îndrumării lor în multitudinea de resurse electronice.

Noile cerințe impuse de existența mediilor sociale oferă bibliotecilor posibilități de extindere, dezvoltare a metodelor tradiționale de stabilire a relațiilor cu utilizatorul: asistență, colaborare, promovare a serviciilor, servire. Prin intermediul comentariilor, aprecierilor, etichetelor, altor publicații utilizatorii devin parte a procesului biblioteconomic. Orice idee, opinie este luată în considerație, adaugă valoare și se acceptă.

Mediile sociale desemnează un ansamblu de servicii care permit conversația și interacțiunea socială pe Internet pe dispozitive desktop sau mobile. Din ce este constituit acel ansamblu de servicii și în ce măsură este realizată prin intermediul lor acea interacțiune despre care vorbim astăzi?

  • site-uri colaborative
  • bloguri pe WordPress, Blogger, Typepad
  • microbloguri (Twitter, Tumblr)
  • comunități de conținut (Flickr, Youtube, Scribd)
  • rețele sociale (Facebook, LinkedIn, Google+, Odnoklassniki, Vkontakte)

Referindu-ne în continuare la mediile sociale ale BM, din punctul de vedere al relației bibliotecă/utilizator, constatăm că biblioteca este prezentă pe platforme: site, blog, microblog, photo sharing (Flickr), video sharing (Youtube), rețele sociale (Facebook, Twitter, Pinterest, Linkedin).

Site-ul http://www.hasdeu.md aproape că nu oferă interacțiune, în primul rînd, din motivul că nu sînt produse atît de des modificările globale, în al doilea rînd, utilizatorii și bibliotecarii omit distribuirea materialelor publicate pe site pe rețelele sociale. Conform analizei lunare pe Google analytics, pe parcursul anului site-ul a fost utilizat de 20 000 de vizitatori, 42 000 de sesiuni, 123 435 vizualizări, 400 de vizualizări per zi. Ce informații preferă se acceseze utilizatorii? Din același raport se vede că ei sînt interesați de activitățile organizate de bibliotecă, cele mai accesate fiind paginile: Filiale, Blogurile BM, Activități, Despre biblioteca, Trolleybook, Decada Orașul meu, Bibliografii, Informații profesionale. Despre oferta site-ului, informațiile publicate utilizatorii află pe: Facebook – 86,6%, Blogger – 8,35 %, WordPress – 4,84%, Odnoklassniki – 0,17%, dar și în cadrul celor 3723 de activități de instruire pe subiectul dat. Majoritatea internauților utilizează pentru acces calculatoarele desktop – 92,2%, restul – dispozitivele mobile – 5,08%, tablete – 1,95%. Deși site-ul oferă posibilitatea de a lăsa un feedback – comentariile practic lipsesc – în mare măsură se referă la orele de funcționare a bibliotecii, în unele cazuri sînt solicitări de carte și în altele – donații de cărți, ca în cazul de mai jos: Numele meu este Gabriel Plesea. Din pura întâmplare am aflat că în colecția dv aveți 7 volume din scrierile mele. Pentru a completa seria, aș dori să expediez restul de cărți pe care nu le aveți.

Expresia din pura întâmplare din mesaj trebuie să ne pună în gardă. Din pură întâmplare și alții intră pe site, necunoscînd că biblioteca este prezentă și activă pe web. Mărirea numărului de tranzacții de instruire, o strategie de promovare a mediilor sociale sînt necesare și vor spori vizibilitatea bibliotecii în comunitate.

Dar site-ul este un instrument „tradițional” de informare și promovare a serviciilor și a produselor bibliotecii. În ce formă apare interacțiunea pe instrumentele web recent intrate în arsenalul bibliotecilor? La puțin timp după implementarea lor unii bibliotecari ezită. La ultimele ateliere pe care le-am organizat am pus în discuție întrebările: La ce servește un blog? Pentru ce îl folosesc bibliotecarii? Este necesar sau nu? 641 821 vizite pe cele 38 de bloguri ale BM în 10 luni ale anului și cele 4000 de postări (8,68% intrări pe pagina de pe site Blogurile BM) ale bloggerilor de la BM (minimum 38) confirmă efortul făcut de bibliotecari și utilitatea blogurilor.

Răspunsurile primite erau de două tipuri:

  1. a) unii spuneau lucruri evidente: prin intermediul blogului biblioteca informează cititorul de diferite vîrste, invitînd la întîlniri cu personalități, la lectură, la activități creative și informative (toate filialele); promovează activitățile, produsele, serviciile (Filiala Târgu-Mureș); interacționează cu utilizatorii, oferind informații, invitind la concursuri, lecții publice, (Filialele A. Mickiewicz, O. Ghibu, Alba Iulia), creează împreună conținuturi (Filiala N. Titulescu, Ștefan cel Mare, Târgu-Mureș);
  2. b) alții spuneau: La ce ne trebuie blogul dacă aceeași informație o postăm și pe Facebook? Ce fel de informație trebuie publicată pe blog?

Nu trebuie să confundăm unele lucruri. Rețelele sociale au fost create pentru comunicare, numai după – pentru publicitate sau promovare. Și noi nu ar trebui să imităm comunicarea, dar să comunicăm real. Iar blogurile, microblogurile au fost create pentru a publica conținuturi interesante, captivante, informative (în cazul bibliotecilor), despre care  – după distribuire – să se discute și pe rețele sociale.

Ce poate și trebuie să publice biblioteca pe blogul corporativ/instituțional[1]?

  • Articole despre acțivități organizate, întîlniri cu personalități
  • Expoziții de carte
  • Prezentări ale autorilor, lansări de carte
  • Articole cu diferite ocazii: zile speciale, sărbători naționale, campanii de lectură
  • Articole despre concursuri
  • Republicarea, repostarea (reblogging) articolelor de interes pentru utilizatorii bibliotecii

Reieșind din aceste recomandări ale bloggerilor constatăm, că anume acest gen de conținut este și pe blogurile filialelor. Majoritatea articolelor sînt despre activitățile organizate, campaniile de lectură, concursurile, expozițiile de carte sau pictură. Dar această informație nu este relatată întotdeauna interesant, într-o manieră care ar captiva cititorul. Nici un blog nu oferă postări semnate de personalitățile venite la bibliotecă? (dar cît de interesant ar fi). Încă un aspect care defavorizează postările – greșelile gramaticale (una din regulile de menținere a blogurilor spune – conținutul trebuie să fie corect). Durabilitatea unui blog depinde de conținutul oferit regulat. In caz contrar se rupe conexiunea stabilită odată și publicul uită de tine. Actualizarea blogului cel puțin o dată pe săptămînă, regulat, este foarte importantă. Este evident că fiecare articol postat necesită timp și un efort, iar fiecare publicație bine făcută va avea un impact pozitiv pe tot parcursul existenței blogului și va aduce noi vizite.

Pentru a avea un blog atrăgător, a menține atenția și a mări numărul de persoane interesate bibliotecile urmează niște reguli unice pentru toți bloggerii și nu numai (sînt valabile și pentru internauții de pe rețelele de socializare):

  • publicarea articolelor calitative și utile pentru grupul-țintă de utilizatori
  • regularitate publicării (fiecare luni, joi sau un alt program)
  • etichetarea (tags, cuvinte-cheie) relevantă a articolelor
  • utilizarea linkurilor interne pentru a unifica (lega) postările
  • vizitarea altor bloguri, site-uri, plasarea comentariilor
  • stabilirea relaților cu alți bloggeri

Dacă o bibliotecă, avînd cîteva conturi pe diferite platforma online, consideră că nu este activă pe toate, că pe parcursul unei perioade de timp a simțit că nu are sens să mențină un blog, trebuie să fie curajoasă să spună acest lucru și să facă corect alegerea. Evident, această alegere depinde de faptul cît de bine biblioteca își cunoaște utilizatorii. Știind ce medii sociale preferă cei din generația next, poate crea un microblog (Tumblr) sau să fie deschisă pentru utilizatori pe rețelele sociale – Foursquare, Vkontakte, Deezer, Reddit, Instagram etc.

Platforma de microblogging Tumblr permite publicarea conținutului multimedia. Dacă o bibliotecă publică pe blog numai fotografii și o scurtă, foarte scurtă descriere a lor, cea mai bună alegere ar fi Tumblr.

Rețele sociale au apărut în contextul general de transformare a procesului de socializare, a comunicării, care la rîndul ei este legată de evoluțiile tehnologice caracterizate prin informatizarea masivă a societății, extinderea conexiunii internet și a interactivității oferite de el și respectiv, multiplicarea instrumentelor de comunicare.

Care este atractivitatea rețelelor sociale? De ce ele sînt atît de populare?

Interactivitatea instrumentelor de comunicare online reprezintă avantajul principal al rețelelor sociale, menirea cărora în esență este comunicareaschimb de idei, opinii, păreri. Scopul este de a uni oameni și a crea comunități pe aceleași interese. Un alt moment „atractiv” – dispariția, nivelarea distincțiilor de vîrstă, localizare geografică, socială. Pe rețele de socializare persoanele comunică, partajează informații deschis, stabilesc un contact neformal, sînt mai sincere decît în viața reală[2]. Aceste elemente ale „atractivității” nu puteau să nu fie utilizate de biblioteci.

Conform revistei Paris Match, următoarele tipuri de conduită sînt menționate în spectrul de legături sociale pe web:

  • interesul pasiv – am văzut ce au postat alții și am plecat
  • interesul activ – am văzut și am spus că Îmi place
  • partajare – am plasat informații și am partajat-o cu alții
  • dialog public – conversație
  • dialog privat – am trimis un mesaj privat
  • recomandări – am comentat sau propus ceva
  • investiții.

Ne recunoștem în tipurile de mai sus? Da, cred că există printre noi cîte unul din fiecare categorie.

Rețele sociale, care diferă una de alta ca volum, public, posibilități de promovare a activității, captează o bună parte a atenției internauților.

Cea mai populară rețea socială – Facebook – platformă  pentru utilizatori „avansați” în tehnologii. O strategie clară de atragere și promovare, un conținut variat ar ajuta.

Logica și simplitatea funcțiilor oferite atrage utilizatorii de diferite vîrste, predominant femei. Chemin faisant făcînd click pe Imi place, persoana iși expune atitudinea și nu pierde mult timp. Totul creează sensația unei mișcări continue, a interactivității. Unele analize spun că fiecare a cincea minută pe mediile sociale revine anume acestei platforme.

Care este situația BM pe acest vector de difuzare a informației[3]: 17 conturi instituționale – 675 052 de interacțiuni ale fanilor. M-am referit aici numai la paginile de Facebook. Nu mai puțin activă este și interacțiunea pe profiluri. Deși, în realitate și aici comunicarea reală este medie, mai mult pare  imitare a unei comunicări: comentarii în comparație cu Like-uri sînt de trei ori mai puține. De ce? Din motivul comportamentului pasiv, menționat mai sus, cred.

O altă rețea socială, similară Facebook-ului, dar ceva mai tînără este Google+[4]. Nu toate oportunitățile acestui instrument sînt folosite de bibliotecari. Google+, ca și Facebook-ul sînt instrumente destul de complexe, care îți permit nu numai să spui Îmi place, dar să creezi comunități pe interese (avem cîteva grupuri de interese pe Facebook, nu pe Google+, dar ar putea fi și mai multe, reieșind sin numărul de cluburi, care funcționează în filiale), evenimente, să distribui materialele, sondaje (un instrument recent oferit de Google+), să organizezi concursuri (acest instrument nu este utilizat de bibliotecile noastre).

Linkedin este o retea socială profesională. Cum se folosește ea la BM? Nicicum. Din punctul de vedere al interacțiunii profesionale, Linkedin permite organizarea grupurilor pe interese, în care se pot pune la discuție unele probleme profesionale. Pe această rețea socială consider, nu ar fi cazul să se distribuie articole despre activități sau alte evenimente, primordiale ar fi cele profesionale – în formă de discuție sau articol la o problemă.

Alte două instrumente web Flickr si Youtube prezintă numeroase dovezi ale activității bibliotecilor. Cît de des sînt vizitate profilurile bibliotecilor, vizionate materialele publicate? Aceasta depinde de cît de bine ele sînt organizate și de respectarea regulilor de publicare a econținutului, menționate mai sus, reguli care sînt respectate foarte rar.

În ultimul timp, se spune că internauții tot mai mult preferă fotografiile, imaginile în defavoarea textelor[5]. Aici putem să menționăm și platformele Instagram și Pinterest, în care formatul informației este imagine. Aprecierea postării este simplă – click pe Favorite sau se salvează în contul personal. Avantajul acestor instrumente web poate fi util atunci, cînd organizăm concursuri de fotografii și ca orice rețea socială poate servi pentru promovare serviciilor și produselor.

Biblioteca este moderator al vieții culturale a comunității, teritoriul de comunicare, spațiul unde se întîmplă evenimente interesante, acțiuni informaționale, întîlniri profesionale și în plan virtual. Biblioteca, bibliotecarul sînt cointeresați ca și în această dimensiune să oferă utilizatorilor servicii și produse utile și calitative. Atelierele, trainingurile profesionale au ca scop perfecționarea cunoștințelor bibliotecarilor, familiarizarea cu instrumente noi de lucru – toate acestea fiind necesare pentru a putea fi dacă nu înaintea utilizatorilor, atunci măcar de a ține pasul cu ei.

Referințe:

  1. 11 Steps to Building Your Content Marketing Machine [9.09.2014]. Disponibil:https://blog.kissmetrics.com/brewing-the-best-content/
  2. http://www.socialmediaexaminer.com/26-tips-for-writing-great-blog-posts/
  3. How to Write Great Blog Content [9.09.2014]. Disponibil: http://www.problogger.net/how-to-write-great-blog-content/
  4. http://idsi.md/files/file/eGov/Ghidul_de_utilizare_a_retelelor_sociale_in_sectorul_public.pdf
  5. http://ideafor.info/?p=4382
  6. http://www.unkniga.ru/biblioteki/bibdelo/3305-socmedia-i-biblioteki.html
  7. http://www.aselibrary.ru/datadocs/doc_4373vu.pdf
  8. http://uraledu.ru/node/26597
  9. http://hasdeu.md

[1] http://ideafor.info/?p=4382

[2] http://ideafor.info/?p=5956

[3] http://www.blogdumoderateur.com/community-management-paris-match

[4] Google+ a fost lansat la 28 iunie 2011.

[5] http://www.unkniga.ru/biblioteki/bibdelo/3305-socmedia-i-biblioteki.html

 

One thought on “Mediile sociale in biblioteca: beneficii, probleme, solutii

Răspunde. Expuneți părerea.

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s