Hibridizare: biblioteca – al treilea spațiu, OPAC – rețea de socializare


 Laurent Hautbout, bibliotecar, autor al site-ului www.jvbib.com (jocuri video și biblioteca) publicat în revista Asociației de bibliotecari din Franța, Bibliotheque. 2012, 61, 74-75.

Serviciile de bibliotecă nu se rezumă la oferirea accesului la informație. Biblioteca este un loc confortabil și agreabil. Ce credeți despre sociabilitate în catalogul electronic? Cum se poate transforma un simplu OPAC  într-un instrument de comunicare între utilizatori?

Biblioteca: un spațiu

Am evocat deja pe site-ul jvbib.com animația jocuri video ca instrument de întîlniri între utilizatori, ca instrument de socializare. Astăzi vom continua discuția despre socialibilitate în contextul biblioteca – al treilea spațiu. Care ar fi locul unde mergeți după lucru și apoi acasă? Îmi veți spune: barul de la colț! Poate fi și acesta un loc de sociabilitate. Personal, aș adora să vin într-o asemenea bibliotecă.

Este suficient să fie un spațiu amenajat cu o terasă încălzită, cafea, vestiar sau consignație pentru început.

Da, da, anume așa. Pentru că dacă vrei să faci un loc să fie atrăgător și primitor, trebuie să oferi totul pentru ca o persoană să vrea să rămînă acolo, nu? Aceasta este legată de design interior, amenajarea spațiului, servicii de confort. Acum să presupunem că totul este făcut – ați amenajat biblioteca foarte confortabil cu fotolii, vestiar, băuturi etc. Și anume atunci avocatul diavolului vă întreabă de ce publicul nu s-ar duce într-o cafenea adevărată, dar ar veni aici? Pentru că, stimate avocat, bibliotecile pot să vă propună o experiență mult mai interesantă.

Biblioteca: colecții

Ce face ca biblioteca să difere de o simplă cafenea? Servitoarele cu chignon? Vînzarea gamburgerilor?  Cred că colecțiile bibliotecilor. Colecțiile une biblioteci reprezintă o bogăție infinită, multiple relații, legături și conexiuni fără sfîrșit. Utilizarea acestor colecții și legături între opere pentru a relaționa cititorii unii cu alții, iată care este forța noastră.

Biblioteca: utilizatori și legături

Vizitați site-urile: http://www.senscritique.com sau http://www.babelio.com. Sînt site-uri de socializare bazate care includ opere literare, în jurul cărora sînt inițiate discuții. Astfel membrii fac schimb de idei și  interacționează. Sînt site-uri din care putem să ne inspirăm pentru a ameliora OPAC-ul nostru.

Care ar fi interesul bibliotecii dacă alții fac acest lucru ? Interesul constă în faptul că pentru utilizatori biblioteca voastră este mai mult decît un catalog, mai mult decît un site, biblioteca este … vă amintiți ? Da, un … loc, spațiu. Un spațiu fizic în care utilizatorii vin și se întîlnesc în IRL (in the Real Life[1])! De aceia la începutul acestui mesaj am evocat importanța menținerii spațiului.

Să ne imaginăm că în afara descrierii colecțiilor noastre, site-ul bibliotecii oferă utilizatorului posibilitatea de a fi vizibil, a avea o prezență online. Fiecare utilizator să aibă posibilitatea de a-și crea un profil personal și de a alege ce informație poate sau nu fi publică. Aceste funcții nu sînt revoluționare, le cunoaștem de ani de zile,  dar în cadrul catalogului electronic al bibliotecii ele pot schimba multe.

Îmi aduc aminte de un furnizor OPAC care ne-a prezentat posibilitatea de a comenta, de a expune părerea despre documente chiar în catalog. Perfect. Numai că numele utilizatorilor care au criticat erau blocate. Nu erau legate de nimic! Imposibil de a găsi lista altor comentarii ale acestui utilizator, de a avea mai multe informații despre el, de a-l contacta. Unica utilitate: a lăsa un comentariu mai bun, după un șir de comentarii critice. Era destul de adăugat posibilitatea de a face click pe numele utilizatorului pentru a face cunoștință cu profilul său public. Aceasta ar fi trecerea de la un catalog cu descrierea notițelor puțin îmbunătățită la un instrument de sociabilitate.

O altă funcție care poate fi prezentă – listele. Fiecare utilizator trebuie să creeze liste tematice de documente. Ca exemple indiscutabile pot fi listele „Mi-a plăcut”, „ Top 10 filme”, „Mi-ar plăcea să le împrumut”  etc. Lista „Mi-ar plăcea să le împrumut” ar putea fi utilizată pentru informarea utilizatorilor despre disponibilitatea documentului – el a fost returnat și poate fi rezervat și utilizatorul darkKevin73 l-a salvat în lista sa publică. Această funcție trebuie să permită utilizatorului să creeze variate liste publice. Cheia succesului pe web constă în oferirea unui serviciu/instrument de care utilizatorul are nevoie. De exemplu, pe site-ul Senscritique[2], un utilizator a creat o listă „Cele mai bune filme ale lui Daniel Auteil”. Veți rîde sau nu consultînd-o, pentru că această listă este vidă. Această deviere a utilizatorului are totuși sens, pentru că incită o discuție între diferiți membri ai serviciului. Sociabilitate, creare de legături, conectare.

Bibliotecarii și furnizorii de OPAC au mers mai departe decît integrarea în viitorul catalog a funcțiilor de afișare a imaginii copertei documentului, preferate de bibliotecari, și căutarea pe Google. Aceste funcții sînt astăzi necesare dar nu și suficiente la nivelul celor posibile de oferit ca serviciu. Să propunem un loc sau un serviciu web unde colecțiile au atîtea ocazii de a se întîlni. Veți vedea, nimic nu este complicat pentru că acest lucru deja se utilizează demult pe diferite site-uri.

Biblioteca: rețea de socializare

O rețea socială locală care conectează persoanele în jurul colecțiilor bibliotecii – acest lucru vreau să-l văd într-un OPAC.

Interesul față de site-urile de socializare care nu este susținut într-o bibliotecă. Pe rețelele de socializare eu pot vedea că Momo labamba se interesează ca și mine de discurile lui Aphex Twin. Foarte bine, dar eu nu-l cunosc pe Momo și nu am să-i scriu din acest motiv. En revanche, referitor la utilizatorii unei biblioteci – eu știu că ei locuiesc undeva nu departe de mine și că există posibilitatea de a-i întîlni aici. Aceasta poate provoca mai mult interes.

Este destul de a adăuga o mesagerie internă sau un dispozitiv care ar permite utilizatorilor să comunce (fără a dezvălui adresele email) și gata biblioteca noastră devine al treilea spațiu – numai cu tehnologiile de pe net, pe care le-am utilizat ani de zile, puțin decor, fotolii și cafea.

În final, în afara termenului care astăzi e la modă „spațiul al treilea”, ideea că biblioteca este loc de întîlnire nu este nouă. Ce utilizator nu s-a uitat discret peste umărul vecinului să vadă ce citește sau a făcut dintr-o carte un pretext pentru discuții? Hmmm? Ați schimbat vre-o dată o vorbă în bibliotecă cu cineva care a împrumutat carte a voastră preferată. Ba da, biblioteca de ani de zile ste un loc de întîlniri. Ca să păstrăm tradiția am putea utiliza pentru aceasta catalogul nostru electronic.


[1] din engleză: în viața reală

Share this:

4 thoughts on “Hibridizare: biblioteca – al treilea spațiu, OPAC – rețea de socializare

Răspunde. Expuneți părerea.

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s