COCREAŢIE, COMUNITIZARE, CARACTER: soluții la colapsul bibliotecilor publice (reacție la nişte emisiuni ale televiziunii Publika)


LIDIA KULIKOVSKI
director general BM „B. P. Hasdeu”

Se vehiculează de mult timp ideea despre colapsul bibliotecilor (nu numai publice, da și universitare, școlare etc). Cititorii s-au rărit prin biblioteci.  Se vede cu ochiul liber dar se simte și în societate acest abandon al lecturii.  Primul semn al abandonului lecturii este vocabularul omului.  Oamenii în etate se folosesc de un număr de cuvinte  redus, încâlcit cu rusisme iar neologismele  nu le întâlnim nici în mass-media.  Această problemă devine una de interes național, atâta timp cât conducerea unui stat se preocupă de limbă, întâiul element constitutiv al unui popor.  Dar aceasta ar fi subiectul altei abordări. Să ne întoarcem la cititorii bibliotecii.

Ministerul Culturii, Biblioteca Națională (în repetate rânduri am tras clopotele vis-a-vis de cititori și statistici în bibliotecile publice), sintetizează cifrele raportate la sfârșitul anului de către bibliotecile raionale și nici măcar nu au sesizat că cititorul pleacă din biblioteci, nu au intuit complexitatea problemei, nu au demarat (în plan instructiv-metodic și politic)  nimic pentru revitalizarea bibliotecilor publice. De altfel nu există, de facto, o guvernare a bibliotecilor publice conformă Legii cu privire la biblioteci (și aceasta adoptată cu 18 ani în urmă).

Acum nu putem da vina pe cele două instituții, mai sus amintite, că oamenii nu citesc, dar scăparea lor este că trebuiau să anticipeze declinul unui sistem de biblioteci publice din RM. Au funcția de cercetare, sistematizare, identificare a tendințelor și furnizare de soluții. Practica încetățenită era să raportăm rezultate pozitive la întrunirea profesională anuală, unde ar fi trebuit să se traseze direcții de urmat pentru a evita declinul. Dacă luăm ultimii zece ani nu s-a luat nicio hotărâre, nu s-a elaborat nici un document, nu s-a investit în nicio bibliotecă pentru modernizare sau echipament tehnologic. Învățați cu așa comportament politic (la nivel național și local) bibliotecile, rămase pe cont propriu, au acționat fiecare după posibilitățile locale și profesionale. Sunt exemple de bune și frumoase practici, dar sunt puține dacă le raportăm la numărul și situația, în ansamblu, a celor 1380 de biblioteci publice. În urma emisiunilor de la Publika TV nu manipulăm  micile succese obținute izolat, acum identificăm, atenționăm probleme, căutăm soluții.

Bibliotecarul, abandonat și el, are cea mai plauzibilă şansă de a rezolva, singur, această problemă. Noi credem că a venit momentul să se pună capăt lamentării pe marginea vremurilor grele, crizei, situației politice turbulente și să vedem ce putem face pentru revitalizarea bibliotecilor. În cadrul şedinţei din iunie a Clubului „Biblioteca Mov”,  de la BM „B. P. Hasdeu”, a fost  prezentat un model de revitalizare a bibliotecii  Modelul Ridderstrale/Wilcox –  un model  din business, dar un model bun de urmat şi pentru alte domenii. Ar fi un început de revitalizare.

Un lucru trebuie să înțeleagă bibliotecarul: chiar dacă guvernul, fondatorul va investi în reparație, dotări cu tehnologie, soft de bibliotecă și echipament tehnic cititorul nu va alerga la bibliotecă, necititorul nu se va face de dragul unui local frumos, un cititor modern.  Bibliotecile trebuie să fi observat că oamenii din comunitatea lor, mai mult ca niciodată, au tendința de a se organiza în mici, sau mai mari grupuri, în cadrul cărora își creează propriile produse, le expun,  își expun propriile experiențe. În afara acestor reuniuni nu-i interesează altceva decât doar personalități, caractere, instituții integre, care-și pot înțelege utilizatorii, care luptă pentru ei, care-i cointeresează. Vă amintiți ce-a răspuns tânărul întrebat de reporterul Publika de ce nu citește? Nu sunt cointeresat! El nu a zis Nu mă interesează! Mai gândindu-se puțin, a  mai adăugat:  Nici timp nu prea am…

Îmi era jenă pentru bibliotecarii intervievați și de argumentele pe care le invocau. Oamenii nu mai au simpatie pentru cei care se autovictimizează. Bibliotecarilor, mai ales din spațiul rural, uitați de toți și de toate, le place să se autovictimizeze, astfel gândind, ei se absolvă de vina declinului bibliotecar. Omul din comunitate ar intra într-un local unde știe că va gasi un alt om care se lamenteză pe vremurile grele, neajunsurile care-l copleșesc?…  ”Îi foarte greu să stai și să aștepți ca măcar cineva să-ți treacă pragul…”, spune bibliotecarul. Nu vă amintește aceasta de ”refrenul” permanent al bătrânilor? Oare să se fi gândit bibliotecarul că biblioteca este veche și nimănui nu-i trebuie un lucru învechit? Doamne ferește! De ce să stea trei bibliotecari în bibliotecă și să aștepte… ei trebuie să fie acolo unde se joacă copiii, la primărie, la școală, la grădiniță, la stadion, la prășit etc. În comunitate trebuie să fie și să știe ce vor de fapt oamenii comunității?

Pentru a remedia dificultatea în care a ajuns biblioteca trebuie să înțelegem cum să recâștigăm încrederea oamenilor în instituția educațională, informațională, culturală – biblioteca publica. Trebuie să comunitizăm biblioteca. S-o facem parte a comunității, s-o facem centrul comunității.

Cum? ne poate fi de ajutor marketingul. Philip Kotler în cartea  ”Marketing 3.0”, un concept de viitor al marketingului  insistă pe ipoteza că  pietrele unghiulare ale practicilor viitoare de marketing sunt cocreaţia, comunitizarea şi caracterele integre[1], ceea ce oamenii apreciază și așteaptă să li se întâmple. Să desfășurăm  în continuare, în abordare biblioteconomică, aceste trei concepții.

Succesul unei instituții precum e biblioteca nu se poate obţine fără sprijinul comunităţilor.  Seth Godin, cunoscut autor de marketing,  argumenta că dorinţa consumatorilor este să intre în legătură cu alţi con­sumatori[2]. Cei care vor să urmeze această tendinţă/cale (dar alta nu există) ar trebui să găsească moduri de acomodare şi să-i ajute pe oameni să se conecteze unii cu alţii în cadrul unor comunităţi. Comunitizarea, conceptual, este strâns înrudită cu cel al tribalismului din marketing pe care îl susţine Godin.

Relaţia bibliotecii cu comunitatea sunt puternic bazate pe raporturile ei cu indivizii din comunitate, cu fondatorii şi cu decidenţii din administraţia locală. Activitatea bibliotecii trebuie să fie orientată către comunitate şi ca scop final să fie de folos membrilor comunităţii. Bibliotecile ar trebui să conştientizeze acest lucru şi să participe la educarea şi dezvoltare  comunităţilor. Exemple sunt  multe în bibliotecile din Occident – le putem urma. Dar avem şi exemple auhtone.

Dezvoltarea comunitară este un subiect prioritar al managementului unor biblioteci printre care şi Biblioteca Municipală „B.P.Hasdeu”. În susţinerea dezvoltării comunitare BM menţine şi dezvoltă o nouă modalitate de comunicare a bibliotecarilor, un dialog profesional în cadrul unui ciclu de întruniri cu genericul Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, suport informaţional pentru comunitatea chişinăuiană: servicii, programe. Un alt mecanism de susţinere a comunităţii prin servicii de bibliotecă este programul de instruire Adaptarea BM la necesităţile comunităţii chişinăuiene. BM a devenit un centru comunitar activ, acţionând ca mediator şi coordonator, asigurând accesul la informaţiile comunitare cu o acoperire foarte largă şi accesibilă a tuturor aspectelor vieţii comunităţii locale:

  • BM creează şi oferă  spaţii în care comunitatea se exprimă, expune, întâlneşte, studiază, distrează, lecturează, creează, discută, dezbate, ajutându-le să dea sens comunităţii;
  • BM pune la dispoziţie pe toate căile, fizic şi virtual, stocul de materiale şi resurse informaţionale pentru chişinăuieni;
  • BM sporeşte continuu furnizarea serviciilor cu valoare adăugată alături de cele tradiţionale;
  • BM  înrolează forţă profesională tânără, competentă, care animă serviciile publice prin abilităţi ITC, dezvoltă programe de formare profesională a personalului.

Cocreaţia, este a doua piatră unghiulară a marketingului 3.0, (termen propus de C. K. Prahalad pentru a descrie noua abordare a inovației). „ Acumularea experienţelor indivi­duale ale consumatorilor este cea care creează maximum de valoare pentru un produs. Când consumatorii individuali tră­iesc experienţa contactului cu un produs, ei personalizează această trăire în funcţie de propriile nevoi şi dorinţe unice”[3] Autorul, de la Harvard, Philip Kotler, consideră … că există trei procese esenţiale ale cocreaţiei. În primul rând, firmele trebuie să creeze ceea ce noi numim o „platformă”, adică un produs generic care poate fi adaptat şi personalizat mai departe. În al doilea rând, ele tre­buie să le permită consumatorilor individuali din interiorul unei reţele să adapteze platforma în conformitate cu caracte­risticile identităţilor lor singulare.

În spiritul acestui concept BM a iniţiat un proiect de inovare a modelului de relaţii cu utilizatorii Biblioteca Municipală – platformă publică pentru utilizatori, pentru chişinăuieni. BM îşi consolidează rolul de actor comunitar important prin lansarea unor servicii on-line moderne ca: asigurarea unor platforme on-line pentru grupuri de discuţii, opinii; asigurarea facilităţilor pentru e-tranzacţii – de ex. programări, completarea formularelor, rezervarea participării la evenimente; asigurarea accesului virtual astfel încât chişinăuienii să aibă acces la informaţii şi servicii de la domiciliu sau de la serviciu, posibilitatea de a interveni în activitatea noastră cu sugestii, propuneri, proiecte inovative, cu conţinut digital.

Un exemplu de cocreație este  blogul BM „B. P. Hasdeu” „Chişinău, oraşul meu” , un exemplu de reală cocreaţie a utilizatorilor. Cititorii blogului (220 de mii) participă activ la îmbogaţirea materialelor despre Chişinău, rectifică date, trimit documente vechi de epoca pentru a-şi ilustra poziţia, iau atitudine faţă de conţinut, propun noutăţi etc. BM caută să profite de cocreaţia care are loc în reţeaua orizontală a utilizatorilor.

La fel de importante sunt preocupările pentru construirea caracterului bibliotecii, totdeauna necesare dar acum imperative!

ADN bibliotecii, sau în versiune americană, brandul, multe veacuri,  a fost cartea. Astăzi cartea este în derivă. Tot în derivă (suntem conviși că va fi în stare să-și îndrepte în direcție corectă pânzele) se află şi biblioteca – păstrătoarea, organizatoarea şi valorificatoarea patrimoniului scris. Unele biblioteci au conștientizat pericolul, au identificat diverse căi de urmat pentru a menține biblioteca în folosul comunităților. BM ”B. P. Hasdeu” și-a elaborat o strategie pe termen lung, și-a revizuit misiunea, viziunea și valorile comune, și-a înregistrat marca la AGEPI. Am elaborat un logo în consens cu contextul în care operăm, unul hibrid, care semnifică cartea în transformare, în tranziție spre cartea electronică și construim, tenace, sistemic, carcterul propriu, diferit de alte biblioteci, de alte instituții culturale. Este un angajament dificil și nu fiecare și-l poate asuma. Noi am riscat, am muncit și primele rezultate sunt că: încă mai avem cititori, am devenit utilizabili și de la distanță, cu un număr mult mai mare decât în alte instituții similare; biblioteca a devenit loc de socializare pentru mulți chișinăuieni; oferă servicii comunitare, se implică în proiecte de dezvoltare comunitară, provoacă și organizează evenimente comunitare de anvergură; a devenit un for cultural; este o instituție care susține orice efort al chișinăuianului către cunoaștere, cultură, informare, libertatea de expresie, este cunoscută ca o bibliotecă luptătoare, o bibliotecă inovatoare.  BM caută să fie autentică, să furnizeze experienţe pe care le așteaptă și le doresc chișinăuienii.

Bibliotecile din teritoriu și-au pierdut autenticitatea pentru că nu se preocupă de imaginea bibliotecii, nu adaptează biblioteca la necesitățile, mereu în schimbare, a cetățenilor. Întrebați (într-un sondaj IMAS, 2011) ce trebuie să facă biblioteca pentru a reveni glorios în viața cetățenilor, respondenții au trasat cam aceleași lucruri pe care le-am înșirat mai sus. Cetățenii știu ce trebuie să facă bibliotecile! Bibliotecarii, cu părere de rău, stau și așteaptă ca cineva să le treacă pragul.

Suntem convinşi (noi, cei de la BM) că conceptele cocreația, comunitizarea și caracterul evidențiate ca pietre unghiulare ale marketingului actual, explicitate și translatate în programe de instruire, ar urni bibliotecile publice spre revitalizare. Sunt responsabilități ale celor două instituții amintite în capul articolului.

Sunt elemente ale marketingului 3.0,  care este un demers colaborativ, cultural şi spiritual, exact pe ce trebuie să se plieze activitatea de revitalizare a instituţiei bibliotecare.


[1] Kotler, Philip; KartaJaya, Hermawan; Setiawan, Iwan. Marketing 3.0 : de la produs la consumator şi la spiritul uman. Bucureşti: Publica, 2010.  p. 53

[2] Godin, Seth. Triburi. Bucureşti: editura Publica, 2011.

[3] Kotler, Philuip; KartaJaya, Hermawan; Setiawan, Iwan. Marketing 3.0 : de la produs la consumator şi la spiritul uman. Bucureşti: Publica, 2010. p. 54.

6 thoughts on “COCREAŢIE, COMUNITIZARE, CARACTER: soluții la colapsul bibliotecilor publice (reacție la nişte emisiuni ale televiziunii Publika)

  1. MH says:

    Dna Kulikovski apreciez mult ca ati intervenit cu o reactie la cele ce s-au discutat in mass-media despre bibliotecile publice. Sunt solidara celor mentionate in articol.

    Desi poate nu suntem obisnuiti, cei din comunitatea bibliotecara sa initiem dialoguri profesionale dintr-un subiect cu conotatii negative – totusi m-am gindit ca mesajul transmis de Publica TV ne poate servi ca un atu si asta pentru ca asa cum ziceati nici statisticele, nici rapoartele bibliotecilor nu au mobilizat MC si BN sa i-a atitudine. As mai adauga ca, dealtfel nici CBN care trebuie sa serveasca comunitatea bibliotecara in demersurile sale de elaborare de politici sectoriale nu s-a intrunit pentru a gasi solutii. Nenumaratele Declaratii, Avize, Propuneri ale ABRM care relatau despre situatiile din tara au fost igorate de MC si CBN. Asa ca sper, ca interventiile Publica TV sa dea de gindit celor in subordinea carora sunt bibliotecile publice, iar noi bibliotecarii sa urmam si pe Kotler, Godin, sa oferim mai mult de cit poate “Vreau sa stiu”, si chiar sa fim mai buni de cit Google🙂

    Like

  2. Biblioteca Municipală "B.P. Hasdeu" says:

    Mariana, ai dreptate ca Publika TV este un imbold, dar vezi cine reactioneaza? tot noi cei de la BM , care cat de cat foim…
    Dar referitor la CBN tot cele doua institutii il guverneaza si cum nu fac ei nimic nici CBN , in consecinta, nu functioneaza si nici nu poate fi un organ lucrativ…

    Like

  3. Svetlana Vizitiu says:

    Am scris un comentariu, ieri aici, si nu se vede.Am fost nevoita sa-l postezi pe FB.
    Poate ar mai bine sa inregistrarile cu chei, robot si diferite rebusuri? :))) Daca mie imi plesneste rabdarea, alti utilizatori, cu atat mai mult, isi pierd si interesul.

    Like

  4. Svetlana Vizitiu says:

    Succesul rezulta din starea noastra spirituala. Bibliotecarul e si el om. Superiorul, de care depinde, si el e om. Sa recunoastem, problemele serviciului bibliotecar, motivele frecventei reduse ale cititorului, vin, totusi, din interiorul economic al tarii, si este o problema la nivel national, in plus, o problema de lipsa de cultura, de lipsa de interese, ceea ce denota o stare de depresie a populatiei, a cititorului bibliotecii, inclusiv: A doua cauza a problemei: Internetul, care pan-la urma, credeti-ma, va duce multi utilizatori la stare de degradare! Nu zic, ca ei pierd timpul in retele sociale: dar ce informatie cuprind, aici? Liderii retelelor, unii bloggeri, printre care si cei de la Publica, Jurnal etc, se pare, ca nu au avut niciodata cei 7 ani de acasa: Reporterul Publika de ce …nu citește? Nu este cointeresat! Nici timp nu are! Dar sa posteze blogurile cu informatii deocheate, cu injuratii etc, pt ceea are timp! Si cititorul nostru, cu spuma la gura, bea tot biberonul pan-la fund! Deci, a cui este vina? Bibliotecarul rezemat de perete asteptand sa-i vina cititorul… Cat timp, salariul e mic, rezolvarea problemelor, nu-l va interesa. La noi toti arata cu degetul: daca presedintele, judecatorul, cela-ala, au salarii de zeci de ori mai mar, “de ce ne mai batem capul de cultura informationala”? Daca va mai simtiti trist, puneti-va intrebarea: a cui totusi, este vina? si daca acceptati, ca este vina voastra, mai devreme sau mai tarziu, veti inceta sa faceti f. multe lucruri pe care le faceti la ora actuala… Spiritul, responsabilitatea, increderea in propriile valori, curajul si creativitatea, sunt cele de ce duce lipsa omul in calea spre succes, si ceea ce lipseste in moldoveanul nostru de azi. Dupa mentalitate, asa si cultura!🙂

    Like

  5. Biblioteca Municipală "B.P. Hasdeu" says:

    Svetlana mi-a placut comentariul tau. da, suntem si noi vinoveti de situatia de azi. ai dreptate cand spui ca trebuie sa fim mai curajosi, mai creativi, sa ne pese de ceea ce facem! Noi ce-i de azi, prin comportament, tacit, de neatitudine, de nepasare, de neangajare, de neimplicare ne facem responsabili de, doamne fereste!, de declinul, de colapsul biblioetcar. Noi vom fi vinoveti ca am lasat biblioteca sa fie “papata” de vulturii modernit[‘ii care tot pe principii biblioteconomice au fost constituiti. Doar lumea virtuala se organizeaza pe legile lbiblioteconomice ale lui Ranganathan.
    Bibliotecari, tereziti-va!

    Like

  6. SV says:

    Mariana, tu chiar crezi, ca Min Culturii va reactiona? ei nici n-au privit emisiunea! asta e tactica, sa asteptam, lumea sa se mai domoleasca, calmeze apele :)) Iar noi, ne bagam sub plapuma🙂

    Like

Răspunde. Expuneți părerea.

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s