ECHIPA HASDEU: elemente constitutive şi distructive într-o echipă


Constituirea unei echipe, în definiţie clasică, este un lucru foarte dificil. În definiţie contemporană (echipă performantă, echipă creativă, echipă deşteaptă, echipă profesională, echipă care rezolvă probleme, echipă de strategie, echipă de top, echipă de management etc.), să creezi o echipă este şi mai greu. Unii zic că, în genere, e imposibil.

Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” încă în 2002 şi-a asumat ca valoare instituţională spiritul de echipă. Am muncit mult şi comunitatea (fondatorii, utilizatorii, societatea civilă, comunitatea profesională etc.) recunoaşte Biblioteca Municipală ca Echipa Hasdeu. Întâlnim această sintagmă nu numai în cadrul reuniunilor profesionale, dar şi în articolele din presă (ziariştii recunosc această sintagmă), în articolele academicianului M. Cimpoi, ale scriitorilor (Iulian Filip, Nicolae Rusu, Vlad Pohilă, Vitalie Răileanu, Dumitru Crudu etc.). Prin muncă insistentă, consecventă am reuşit să încetăţenim această valoare şi comunitatea o utilizează ca atare. Odată încetăţenită, am crezut că va lucra permanent, de la sine, pentru noi. Aceasta chiar a funcţionat foarte bine un timp. Echipa, însă, trebuie întreţinută, îmbunătăţită, dezvoltată, animată. Şi cred că acţiunile întreprinse în acest sens nu au fost destule, de vreme ce apar când ici, când colo unele fisuri. Filialele, mai ales, nu ajung să facă muncă în echipă pentru că se lasă pradă capcanelor, la prima vedere fireşti, care devin periculoase şi care, ca în cazul bibliotecii-filiale „Ştefan cel Mare”, a avut potenţial letal. Echipa s-a destrămat. Am adunat destulă experienţă (de constituire a unei echipe – Echipa Hasdeu), dar am trăit şi experienţa eşecului unor echipe (cel mai recent exemplu – Filiala „Ştefan cel Mare”), din care pot evidenţia impedimentele, alţii le numesc disfuncţii, de creare a echipei.

Printre primele impedimente remarc absenţa încrederii în sânul echipei. Aceasta înseamnă că nu sunt deschişi unii faţă de alţii, nu-şi recunosc greşelile şi slăbiciunile, nu reacţionează nici negativ, nici pozitiv la succesele, greşelile şi slăbiciunile colegilor lor.

Absenţa încrederii este un element distructiv pentru că generează alt impediment – teama de conflict. Echipele în care tronează neîncrederea nu se implică în dezbateri, nu-şi expun punctul de vedere vizavi de problemele care apar, de ideile noi, nu manifestă pasiune în ceea ce fac, se limitează la discuţii vagi, la comentarii re­ţinute, sau, în genere, nu comentează. Aici mă refer la conflicte sănătoase: profesionale, de concepţie şi strategii, de inovaţii, de implementare a noilor servicii, de reinventare a bibliotecii etc. şi nu la conflicte de interese personale, conflicte interpersonale, interetnice şi de altă natură, care nu au ce căuta la locul de muncă. Dar dacă şi persistă, ele urgentează destrămarea echipei pentru că membrii ei se concentrează pe aceste dimensiuni de conflict personal şi scapă din vedere interesele instituţionale.

Penuria, sau lipsa conflictelor sănătoase în echipă, este deja o problemă, pentru că generează un alt impediment în constituirea unei echipe – lipsa angajamentului. Atunci când nu-şi fac publice opi­niile, nu participă la dezbateri deschise, membrii echipei nu se implică în decizii, dar simulează acord sau chiar acord total la şedinţe.

Lipsa de angajare reală şi de implicare duce la al patrulea element de disfuncţie a unei echipe – evitarea responsabilită­ţilor. Membrii echipei care nu se implică în realizarea obiectivelor, nu elaborează planuri clare pentru acţiunile lor, dezvoltă comportamente neproductive. Aici aş menţiona că şi cei mai responsabili şi mai efi­cienţi oameni ezită, adesea, să-şi atenţioneze colegii cu referire la acţiuni şi comportamente neproductive pentru binele echipei.

Acolo unde lipseşte responsabilitatea se instaurează un mediu favorabil pentru dezvoltarea altui element distructiv al echipei – neatenţia la rezultate. Acest element se instaurează comod acolo unde membrii echipei pun nevoile lor individuale (cum ar fi orgoliul, cariera sau reputaţia), ori chiar necesitatea unor decizii personale, mai presus de scopurile comune ale echipei.

Aceste elemente distructive le-am detectat în unele echipe din filiale, care (păzea!) uşor pot contamina şi alte componente ale Echipei Hasdeu. Eşecul echipei „Ştefan cel Mare” a fost ca ruperea unei verigi din lanţul consolidator al Echipei Hasdeu. Suntem în travaliu de lichidare a disfuncţiei, obiectiv foarte dificil, ca şi decizia pe care am luat-o, cea mai dură în experienţa mea de manager al Bibliotecii Municipale, de a concedia toţi membrii echipei „Ştefan cel Mare” din funcţiile deţinute în filială şi de a anunţa un concurs pentru crearea unei noi echipe.

Măsura drastică pe care mi-am asumat-o a fost determinată de convingerea că dacă un singur element distructiv este lăsat să se simtă bine într-o echipă, adică îi permitem să se instaureze, poate distruge echipa. Fapt confirmat prin experienţa dureroasă de la Filiala „Ştefan cel Mare”. Echipa nu a avut sinergia necesară să reprime elementele distructive. Echipa nici măcar nu a observat cum, cu acordul tacit al membrilor ei, înfloreau disfuncţiile, pe care ei le generau prin comportament. Interesele personale, cele de ordin etnic au fost pe agenda lor, acaparându-i într-atât, încât nu şi-au dat seama că nu se ocupau cu altceva decât cu conflictul lor, dar în sens nu de stingere, ci de aprofundare. Interesele instituţionale, valorile BM erau uitate, devenind neinteresante pentru ei.

Munca în echipă înseamnă respectarea unor principii de comun acord acceptate. Şi nu e vorba de teorii sofisticate, dar de bun-simţ, de disciplină şi perseverenţă. „Culmea este că echipele reuşesc pentru că sunt excesiv de umane” (Lencione, Patrik. Cinci disfuncţii ale muncii în echipă : o fabulă despre lideri. – „Curtea Veche”, 2010, p. 190). Echipele de succes nu uită de încredere, conflict, angajare, responsabilitate şi concentrare asupra rezultatelor.

Şi încă un aspect important la constituirea unei echipe funcţionale este rolul conducătorului. Un conducător bun trebuie să încurajeze construirea încrederii în cadrul echipei; să modeleze personal comportamentele potrivite în diverse situaţii; să poată determina grupul să susţină planurile echipei; să dorească să creeze şi să încurajeze responsabilităţi în cadrul echipei; conducătorul trebuie să dea tonul pentru concentrarea echipei asupra rezultatelor.

Scopul suprem al BM este excelenţa. Avem echipe extraordinare la filialele: „Ovidius”, „L. Rebreanu”, „Transilvania”, CAIE, „Alba Iulia”, „Târgovişte”, „Târgu-Mureş”, „Tudor Arghezi”, V. Bielinski, Codru, Traian. Excelenţă demonstrează echipele filialelor Biblioteca Publică de Drept, „Iţic Mangher”, „M. Lomonosov”, „Adam Mickiewicz” etc. Sperăm în emergenţa excelenţei echipei de la „O. Ghibu” şi constituirea unei echipe, la fel de productivă şi la Filiala „Ştefan cel Mare”. Elementul consolidator este aniversarea a 135-a de la fondarea Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” pentru a cărei reuşită se va implica toată suflarea umană a bibliotecii noastre.

Primul pas, în şirul lung al acţiunilor de fortificare, revitalizare a Echipei Hasdeu a fost CITY_QUEST Teambuilding Crearea unei echipe creative, care a avut ca scop consolidarea echipei manageriale Hasdeu. Obiectivele City_quest-ului au fost: exploatarea a cinci domenii (din cele 33) de competenţă a Euroreferenţialului; punerea în valoare a 10, din cele 20, de aptitudini ale Ghidului de competenţe; facilitarea interacţiunii creative şi colaborative între participanţi; petrecerea timpului interesant, distractiv şi diferit. City_quest a dat posibilitatea, membrilor Echipei Hasdeu, de a-şi dezvolta competenţe şi abilităţi profesionale în afara zidurilor, în afara domeniului – în comunitate. Chişinăuienii au văzut bibliotecari mândri de instituţia lor, au auzit multe despre Echipa Hasdeu, s-au implicat, au fost receptivi, au ajutat, au crezut în jocul nostru, era un reality show „Biblioteca în comunitate”.

Următorul pas, profesional, academic chiar, sunt Colocviile de vară la BM „B.P. Hasdeu” sub genericul Bibliotecile nu dispar. Se revitalizează, se reinventează… cu invitaţi notorii din România, specialişti recunoscuţi în domeniul infodocumentar; prof. univ. dr. Ion Stoica; dr. Liviu-Iulian Dediu; Titina Dediu, trainer autorizat de Centrul Mortenson, SUA, şi Ministerul Educaţiei, România. Colocviile ca mod de instruire dezvoltă abilitatea membrilor echipei de a se implica în dezbateri iscate de diverse subiecte, de a-şi exprima public punctele de vedere, de a discuta în contradictoriu, de a-şi apăra ideile – conflicte nedisimulate generate de idei, subiecte – aşa-numitele conflicte sănătoase.

Biblioteca Municipală a avut noroc de echipe profesionale care timp de 135 de ani i-a conferit reputaţie, notorietate, glorie. Noi, echipa de azi, piticii din spatele uriaşului BIBLIOTECA HASDEU, vom adăuga contribuţia noastră la reputaţia, notorietatea şi gloria ei.

Director general BM,

Lidia KULIKOVSKI

Răspunde. Expuneți părerea.

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s