CREŞTEM ÎMPREUNĂ: RAFTUL BIBLIOTECARULUI – REVISTA BIBLIOTECA (Curriculum Vitae al publicaţiilor periodice profesionale)


Revista BIBLIOTECA, revista de bibliologie şi ştiinţa informării este o publicaţie editată de Biblioteca Naţională a României. Anul înfiinţării – 1948. Apare lunar şi cuprinde următoarele rubrici:

  • Editorial.
  • Repere profesionale.
  • Viaţa bibliotecilor.
  • Metodologie.
  • Patrimoniu.
  • Meridian bibliologic.
  • Galaxia Gutenberg.

Redacţia publicaţei  (9 persoane) are şi o subredacţie la Chişinău: trei doctori (Alexe Rău, Nelly Ţurcan, Lidia Kulikovski) şi doi specialişti forte (Elena Turuta şi Eugenia Bejan). Colegiul redacţional include oameni cu grade ştiinţifice: academicieni, profesori, doctori, doctoranzi.

Paginaţia revistei este şi ea persuasivă: fiecare număr are circa 31 pagini, iar numerotarea se fixează în creştere.

Pe copertă persistă imaginile bibliotecilor, afişelor de la diverse activităţi. Considerăm o modalitate reuşită de a promova lucrurile frumoase şi importante.

Abstractele cu cuvinte-cheie şi cuprinsul în limba engleză adaugă valoare şi prestigiu publicaţiei.

Primele opt numere din 2011 au intrat în colecţia Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”. Subiectele sunt intersante şi au în vizor procupările bibliotecilor, tendinţele locale şi internaţionale din structurile infodocumentare.

Rubrica Editorial are rolul de a capta atenţia bibliotecarilor. Subiectele abordate:

  • managementul de conţinut – „Informaţia a devenit copleşitoare, prin cantitate, prin calitate, prin forma ei de manifestare, aceeaşi lume grăbită a ajuns la concluzia că fără organizare, fără un management informaţional adecvat, nu poate folosi şi stăpîni această nouă dimensiune, informaţia. În mediul digital, utilizarea informaţiei trebuie să fie rapidă, simplă şi versatilă, dar mai presus de toate, trebuie să fie mai flexibilă ca oricînd” (Perşinaru, Aurelia. Sistemul managementului de conţinut – o preocupare actuală în bibliotecile din întreaga lume. În: Biblioteca. 2011, nr.1, pp.1-2);
  • paradigma bibliologică – „În acelaşi prim deceniu al secolului XXI, paradigma bibliologică este împinsă într-un con de umbră şi este contestată. Pe de o parte, are loc o schimbare a orientărilor şi a conţinutului programelor de instruire ale catedrei de specialitate de la USM, urmare a ralierii acestei instituţii la Procesul de la Bologna, pe de alta – implementarea unor elemente ale paradigmei biblioteconomice americane” (Rău, Alexe. Vingt  Ans Après. În: Biblioteca. 2011, nr.2, pp.33-35);
  • provocările bibliotecilor publice – „Vorbim tot mai  mult de externizarea serviciilor de bibliotecă, de organizarea diverselor activităţi în spaţii cît mai variate şi neconvenţionale. Important este să transmitem informaţii, să atragem oamenii de diferite vîrste şi preocupări spre lectură, cunoaştere, socializare, informare …. pe stradă, în cluburi, în şcoli şi grădiniţe, în spitale sau centre sociale, oriunde simţim că putem influenţa pozitiv gîndirea şi modul de viaţă al celor din jurul nostru” (Pop, Florica. Bibliotecile publice, noi provocări. În: Biblioteca. 2011, nr.3, pp.65-67).

Rubrica Repere profesionale îmbină reuşit temele comune pentru toate categoriile de biblioteci:

  • cataloage – „Cele mai importante domenii de activitate ale unei biblioteci au fost şi vor rămîne întotdeauna domeniul catalogării şi al indexării resurselor informaţionale” (Panici, Alla. De la cataloagele tradiţionale la performanţele sistemelor informaţionale integrate de bibliotecă. În: Biblioteca. 2011, nr.1, pp.3-5);
  • misiunea bibliotecilor universitare – „Biblioteca este un loc, dar şi un susţinător puternic al educaţiei de nivel înalt, şi plecînd de la această idee, bibliotecarii ar trebui să fie implicaţi în educaţie şi cercetare, să lucreze în strînsă legătură cu corpul didactic, stimulînd, prin rolul lor, utilizatorii în procesul învăţării ” (Stan, Doru. Misiunea şi obiectivele bibliotecilor universitare. În: Biblioteca. 2011, nr.2, pp.36-38);
  • biblioteca 2.0 – „O experienţă interesantă oferă Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, care postează liste de literatură, informaţii despre diverse evenimente etc. Recent Biblioteca a început chiar să îşi promoveze prin Facebook, oamenii de seamă, care contribuie la crearea imaginii pozitive a bibliotecii” (Osoianu, Vera. Biblioteca şi comunitatea: tangenţe în spaţiul virtual. În: Biblioteca. 2011, nr.3, pp.68-72); „Trebuie avut în vedere că regulile Web 2.0 sunt în continuă schimbare, linia de demarcaţie dintre informaţia privată şi cea publică este foarte subţire, iar bibliotecile trebuie să îmbine ambele situaţii, dînd în acelaşi timp utilizatorilor siguranţa că informaţiile oferite sunt confidenţiale, fără că creeze limite în procesul de explorare şi creaţie la care, virtual sau nu, suntem cu toţii atît participanţi cît şi amatori” (Huidiu, Cristina. Biblioteca, azi. În: Biblioteca. 2011, nr.4, pp.100-102); „O bibliotecă modernă poate fi constituită din toate blogurile, în special cele de socializare, unde poţi pătrunde în sufletul fiecăruia, acestea oferind o mină de aur unui scriitor, unui detectiv sau chiar unui avocat …” (Nadia, Maria Carmen. Biblioteca – între arşiţa izolării şi furtuna globalizării. În: Biblioteca. 2011, nr.4, pp.103-104)
  • ergonomie – „Ergonomia se ocupă cu organizarea ştiinţifică a muncii şi are în vedere siguranţa şi satisfacţia angajatului” (Brîncoveanu, Daniela-Elena. Principii de ergonomie în structurile infodocumentare. În: Biblioteca. 2011, nr.7, pp.194-197); „Ergonomia, ştiinţa economică interdisciplinară componentă a managementului resurselor umane, este considerată de mulţi specialişti o ştiinţă relativ tînără, deşi se ştie că preocupări ergonomice au apărut odată cu realizarea şi utilizarea primelor unelte de către om…” (Enache, Ionel. Ergonomia în era digitală. În: Biblioteca. 2011, nr.8, pp.225-226);
  • bibliologie – „Problematica foarte complexă a bibliologiei o desemnează ca pe o ştiinţă de frontieră, dar în orice caz ca pe una vie şi nu ca o sumă de teorii îngheţate în modele produse în alte epoci… Apreciem că Bibliologia şi Ştiinţa Informării sunt disciplinile chemate să analizeze şi să structureze eficient acest domeniu” (Buluţă, Gheorghe. Bibliologie românească – cîteva repere. În: Biblioteca. 2011, nr.6, pp.162-164);
  • Clasificarea Zecimală Universală – „UDC Summary are avantajele unui serviciu online multilingv cu acces liber” (Frâncu, Victoria. UDC Summary: noi valenţe şi actualizări. În: Biblioteca. 2011, nr.5, pp.132-135);

Viaţa bibliotecilor este o rubrică unde colegii vorbesc despre acţiuni făcute cu mult drag şi abnegaţie:

  • omagieri – „În afara activităţilor legate de mişcarea bibliotecară din Republica Moldova şi de cea internaţională, care i-au răpit foarte mult timp, dna Claudia Balaban s-a manifestat şi ca un teoretician al profesiei de bibliotecar” (Regneală, Mircea. Un bibliotecar de excepţie: Claudia Balaban 70 de ani de viaţă. În: Biblioteca. 2011, nr.2, pp.39-40);
  • infrastructura informaţională – „Consumatorii de informaţii, mai ales cei din generaţia Net pot fi întîlniţi tot mai frecvent în spaţiul virtual şi acest spaţiu trebuie exploatat la maximă capacitate de către producătorii de informaţii şi de către cei care au responsabilitatea promovării ei” (Osiuanu, Vera; Pintilei, Elena. Bibliotecile în infrastructura informaţională. În: Biblioteca. 2011, nr.2, pp.43-44); „Biblioteca Naţională de Programare este o structură administrativă, fără personalitate juridică, creată în cadrul Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Informatică, I.C.I. Bucureşti” (Banciu, Doina. Biblioteca Naţională de Programare – structură informatică de interes naţional. În: Biblioteca. 2011, nr.5, pp.136-137);
  • evenimente – „Printre multele manifestări organizate de-a lungul anilor, cea mai dragă sufletului rămîne „Anul Biblilogic”” (Osoianu, Vera. Cronica Simpozionului Ştiinţific „Anul Bibliologic”. În: Biblioteca. 2011, nr.4, pp.108-112).

Informaţiile despre aspectele practice cu indicaţii şi explicaţii foarte bine sunt relatate în rubrica Metodologie:

  • fişiere naţionale de autoritate – „Biroul Fişiere naţionale de autoritate creează şi gestionează fişierele naţionale de autoritate nume de persoană, nume geografic, nume de colectivitate, titluri uniforme şi vedete de subiect, aplică uniform şi standardizat instrumentele de lucru specifcie pentru toate categoriile de utilizatori” (Rotaru, Denise. Biblioteca Naţională a României – Managementul calităţii reflectat în procedurile de lucru (VI). Biroul Fişiere naţionale de autoritate. În Biblioteca. 2011, nr.1, pp.17-20);
  • serviciul Bibliografia naţională – „Serviciul îndeplineşte funcţia de Agenţie Bibliografică Naţională, iar prin elaborarea seriilor Bibliografiei Naţionale pentru toate tipurile de documente (cărţi, albume, hărţi, publicaţii seriale, articole din publicaţii seriale, documente muzicale tipărite şi audiovizuale, teze de doctorat), furnizează acces de calitate la colecţiile Bibliotecii Naţionale, constituind o reflecţie a producţiei editoriale de pe teritoriul României” (Vazzolla, Mihaela. Biblioteca Naţională a României – Managementul calităţii reflectat în procedurile de lucru (VII). Serviciul Bibliografia naţională. În: Biblioteca. 2011, nr.2, pp.45-46);
  • colecţii speciale – „Procedura de conservare preventivă a documentelor de patrimoniu are ca obiectiv asigurarea prezevării şi conservării tuturor categoriilor de documente de patrimoniu… ” (Andreescu, Anca. Biblioteca Naţională a României. Managementul calităţii reflectat în proceduri de lucru (XII). Serviciul Colecţii speciale (I).  În: Biblioteca. 2011, nr.7, pp.201-208)

Cartea veche, publicaţii rare, lucrări cu o semnificaţie deosebită ca conţinut şi ca aspect grafic sunt valorificate în rubrica Patrimoniu.

Diversitatea eveimentelor în plan cultural  se găsesc în rubrica Meridian bibliologic: zilele bibliotecilor, festivaluri, concerte, lansări şi prezentări de carte, interviuri:

  • conferinţe – „Ideea unei „nonconferinţe” internaţionale a bibliotecarilor, abordată într-o manieră nonconformistă, a apărut la Congresul IFLA din Suedia. Tema dezbătută pe larg a făcut ca discuţiile să se axeze pe un nou concept: „Cycling for Libraries” (Cu bicicletele pentru biblioteci). Bibliotecarii pot folosi această nonconferinţă ca pe un nou instrument de reflecţie şi evaluare a profesiei” (Man, Raluca. „Cycling for libraries” sau „Cu bicicletele pentru biblioteci”. Prima nonconferinţă internaţională a bibliotecarilor, Copenhaga-Berlin, 28 mai – 7 iunie 2011. În: Biblioteca. 2011, nr.5, pp.149-151); „Misiunea LIBER constă în a reprezenta interesele bibliotecilor de cercetare europene, ale universităţilor şi ale cercetătorilor, promovînd în acelaşi timp serviciile de informare eficientă, accesul la informaţia de cercetare, serviciile inovatoare destinate utilizatorilor, prezervarea patrimoniului cultural …” (Borună, Adriana Elena. Pregătirea Europei pentru anul 2020: Rolul bibliotecii în cercetare, educaţie şi societate. Conferinţa anuală LIBER, ediţia a 40-a – Barselona – 29 iunie – 2 iulie 2011. În: Biblioteca. 2011, nr.7, pp.216-218).
  • arhitectură – „Orice  plăzmuire arhitecturală de reală valoare trebuie să-şi aibă văzutul şi nevăzutul său” (Cîte ceva despre filosofia biblioarhitecturii (Convorbire cu dl Tihomil Maštrović, dr. profesor, director general al Bibliotecii Naţionale şi Universitare a Croaţiei). În: Biblioteca. 2011, nr.8, pp.247-253);
  • competeneţe – „Munca la Euroreferenţial şi la Eurocertificare a fost un pariu care viza schiţarea liniilor de convergenţă pentru o dezvoltare concertată a profesiei şi a competenţelor profesionale” (Dinamizarea competenţelor: un nou sens dat mediatizării profesionale în infodocumentare. Interviu acordat prin Internet de dl. Jean Michel. În: Biblioteca. 2011, nr.2, pp.54-56); „Deschideţi bine ochii asupra lumii reale a anilor 2015. Priviţi cu luciditate şi determinare potenţialul oferit azi de către noile tehnologii. Încercaţi să vă gîndiţi la alte modalităţi de exersare a medierii infodocumentare. Fiţi creativi şi inventaţi” (Itinerarii în lumea infodocumentară – o convorbire cu dl Jean Michel. În: Biblioteca. 2011, nr.3, pp.86-89)

Galaxia Gutenberg promovează publicaţiile profesionale şi cele cu subiecte adiacente:

  • „Prof.univ. dr. ing. Angela Repanovici abordează în volumul „Promovarea producţiei ştiinţifice prin depozite digitale” tocmai această temă problematică extrem de complexă, puţin înţeleasă şi luată în serios de cadrele didactice şi bibliotecarii din învăţămîntul superior” (Buluţă, Gheorghe. O carte pentru universitari. În: Biblioteca. 2011, nr.2, pp.58-59);
  • „Dispozitivele invazive ale sistemului RFID fac posibile identificarea şi urmărirea aproape a oricărui obiect fizic” (Gheorghe, Simona. Viitorul distopic şi „Cipurile spion: modul în care marile corporaţii şi guvernele plănuiesc să vă urmărească fiecare mişcare prin RFID”. În: Biblioteca. 2011, nr.2, pp.61-62);
  • „Peisajul editorial de specialitate s-a îmbogăţit cu o nouă lucrare semnată de Nicoleta Marinescu. Este vorba de cea de-a doua ediţie revăzută şi adăugată a manualului „Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri”. Lucrarea (245  de întrebări, 402 p. A5, editura ieşeană PIM), concepută ca un manual util pentru concursurile de angajare şi de promovare în bibliotecă, reprezintă un suport pentru cursurile de formare continuă, dar şi un ghid util bibliotecarului în activitatea de zi cu zi” (Lupu, Valentina. Un manual util bibliotecarului. În: Biblioteca. 2011, nr.2, pp.62-63);
  • „Semnalez, cu multă plăcere şi entuziasm, apariţia la Suceava, la editura George Tofan, a volumului „Proceduri în biblioteca şcolară”, avîndu-i ca autor pe domnull prof. Petru Carcalete… Este o lucrare unicat în bibliografia de specialitate din România… Este utilă muncii de îndrumare şi control, fiind un instrument de lucru care nu trebuie să lipsească de pe masa bibliotecarului, a mediatorului structurii infodocumentare” (Lupu, Valentina. Proceduri în biblioteca şcolară. În: Biblioteca. 2011, nr.3, pp.95);
  • „O prezenţă inedită în spaţiul biblioteconomic românesc este lucrarea de specialitate a doamnei conf.dr. Elena Tîrziman – Colecţii şi biblioteci digitale – apărută la Editura Universităţii din Bucureşti şi a cărei tematică tratează riguros subiecte actuale care nu au mai fost abordate” (Man, Raluca. Noutăţi editoriale în biblioteconomie. În: Biblioteca. 2011, nr.5, pp.155-157);
  • „… se crede că oamenii de carte şi lectură sunt nişte şoareci de bibliotecă şi trăiesc banal, între patru pereţi, în praful cu care sunt asociate cărţile vechi. Este o prejudecată pe care Alberto Manguel, autorul a două cărţi uimitoare… Este vorba de Biblioteca nopţii şi de Istoria lecturii…” (Buluţă, Gheorghe. Cititul are o istorie. În: Biblioteca. 2011, nr.4, pp.122-123);
  • „Societatea contemporană se află sub semnul unei acute nevoi de comunicare şi informare. Chestiunea circulaţiei infromaţiilor ştiinţifice a intrat în sfera preocupărilor prof. dr. ing. Angela Repanovici, şi a fost expusă pe larg, în cartea domniei sale „Promovarea producţiei ştiinţifice prin depozite digitale” (Moldovan, Liliana. Semnal editorial. În: Biblioteca. 2011, nr.8, pp.254-255).

Succese şi lecturi plăcute.

Tatiana COŞERI

Răspunde. Expuneți părerea.

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s