Atelierul profesional «Organizarea unui studiu sociologic»: Eficientizarea studierii publicului bibliotecilor


 

Evoluţia bibliotecilor, a profesiei de bibliotecar şi a formelor de activitate, ne cere o permanentă pregătire şi flexibilitate în vederea îndeplinirii obiectivelor impuse de crearea societăţii informaţionale modrene. Deoarece resursele bugetare alocate pentru formarea profesională la nivel naţional sunt aproape inexistente, ne încadrăm activ în modalităţi de formare continuă la nivel de instituţie.

Pentru a avea un personal calificat BM «B. P. Hasdeu» dezvoltă Politici de personal care încurajează şi susţin educaţia pe parcursul vieţii, formarea continuă a competenţelor profesionale ale angajaţilor. Reeşind din aceste politici educaţia profesională continuă este o prioritate pentru fiecare angajat, deoarece formarea şi diversificarea abilităţilor bibliotecarului este un factor de stringentă actualitate, mai ales acum, când se vorbeşte deja despre sintagma «bibliotecar-hibrid», adică, profesionist de calificare multilaterală.

Tradiţional, în cadrul manifestărilor culturale şi informaţionale desfăşurate pe parcursul «Săptămânii Uşilor Deschise» la filialele BM «B. P. Hasdeu» se includ activităţi educaţionale de formare continuă a personalului. Recent la filiala «Ovidius», aflată la a XVI-a ediţie a acestei activităţi complexe, s-a desfăşurat atelierul profesional «Organizarea unui studiu sociologic» – o temă atractivă, reeşind din numărul mare de participanţi. Această temă a fost propusă de Departamentul Marketing, deoarece a fost des solicitată, fiecare filială având o vastă activitate de cercetare sociologică, dorind să îmbunătăţească evaluarea imaginii bibliotecii în comunitate, a serviciilor oferite, să-şi cunoască mai bine publicul de utilizatori şi non-utilizatori.

La acest atelier Nadejda Trofim, specialist în devenire în sociologie, a venit în faţa angajaţilor Bibliotecii Municipale cu o comunicare detaliată şi consistentă. Subiectele expuse: sociologia ca ştiinţă; tipuri de cercetări sociologice; determinarea temei şi scopului; alegerea metodei cercetării; tipurile de întrebări incluse în chestionare; structura unui chestionar, metode şi tehnici de evaluare, etc. S-au făcut precizări vizavi de claritate, corectitudinea gramaticală, topica utilizată la elaborarea unui chestionar. De asemenea are importanţă alegerea unui eşantion reprezentativ, totalizarea datelor obţinute, desfăşurarea şi evaluarea în timpul prestabilit încă la proiectarea sondajului. Atractivitatea temei propuse utilizatorului induce obţinerea unor răspunsuri sincere, aprecieri, propuneri din partea respondenţilor.

Cu certitudine, realizarea sondajelor ce vor urma după această instruire, va fi mai calitativă, profesionistă şi eficientă. Mai puţin am reuşit să discutăm despre alte forme de cercetare sociologică: observaţia (participativă sau non-participativă din partea publicului), experimentul (exemplu de temă – «Copiii şi atitudinea lor faţă de carte»). În mod deosebit participanţii ar fi dorit să afle mai multe despre organizarea unui flash mobes şi a sesiunii de focus-grup, urmând ca aceste metode să fie abordate la o altă intrunire profesională.

Concluzie: efectul comunicării cu publicul ca rezultat al aplicării sondajelor este atins, dacă mesajul conţine promisiunea bibliotecii de a satisface cerinţele şi nevoile utilizatorilor, de a include în strategia de dezvoltare a bibliotecii propunerile receptorilor.

Deci, dacă formarea profesională va fi prioritară pe agenda de lucru a instituţiei şi a fiecărui angajat, obiectivele propuse în strategiile de dezvoltare vor fi îndeplinite, contribuind din plin la consolidarea bibliotecilor ca factor activ în viaţa culturală şi socială a comunităţii.

  Margareta CEBOTARI, bibliotecar principal, Filiala «Ovidius»