Educaţia permanentă – obţinerea competenţelor şi performanţelor


 Societatea bazată pe cunoaştere a impus deplasarea accentului de pe abordarea predominant cantitativă a resurselor umane spre cea de tip calitativ, exprimată prin nivelul de educaţie şi pregătire profesională. Formarea profesională devine o acţiune de modelare a bibliotecarului conform exigenţelor societăţii actuale.

Biblioteca Municipală promovează un sistem coerent de formare profesională. Acest sistem este conceput şi realizat într-o coeziune directă cu misiunea şi valorile Bibliotecii Municipale, care se consolidează pe:

  • instruirea tinerilor angajaţi;
  • instruirea noilor angajaţi;

  • instruirea angajaţilor pentru activitatea specifică postului pe care îl ocupă.

Biblioteca Municipală a practicat învăţarea:

  1. individuală

  2. în echipă

  3. instituţională.

Metode de învăţare aplicate în 2009 au fost axate pe grupe:

  • Grupe mari – conferinţe, ateliere profesionale

  • Grupei mici – activităţi de grup, joc de roluri, ateliere, studii de caz, activităţi practice

  • Individual – mentorat, jurnal de înregistrări zilnice

O formă de instruire practictă la bibliotecă este învăţarea individuală, revenindu-i fiecărui angajat o oră pe zi de formare profesională cu ajutorul resurselor Internet, ediţiilor periodice, întrări noi în bibliotecă. La acestea s-a mai adăugat şi Portofoliul bibliotecarului, ce a fost elaborat cu un conţinut substanţial de documente de reglementare, linii directoare naţionale şi internaţionale, politici de bibliotecă, cu scopul de-a reveni la aceste documente de cîte ori simte necesitatea bibliotecarul. Această formă este aplicată în toate filialele şi departamentele Bibliotecii Municipale. Astfel, cinci ore per săptămînă revine fiecărui bibliotecar pentru a învăţa individual. Pe parcursul anului un bibliotecar a acordat atenţie procesului de dezvoltare profesională individuală 255 de ore. Subiectele au fost diverse: extinderea serviciilor, îmbunătăţirea ofertelor, elaborarea politicilor de bibliotecă, cercetarea unui subiect pentru atestare etc.

Prin învăţarea individuală se obţine:

  • experienţă

  • evaluarea experienţei

  • informaţii şi cunoştinţe

  • implementarea cunoştinţelor în procesul de muncă.

În echipă bibliotecarii îşi partajează informaţiile şi cunoştinţele, devin mai comunicativi. Aplicarea învăţării în echipă este caracteristic pentru introducerea unor servicii sau pentru a îmbunătăţi cele existente: lecturile verii, referinţe bibliografice, voluntariat, parteneriat cu liceele, elaborarea unui concept pentru o lucrare etc. Modelul s-a desfăşurat după următoarea schemă:

  • formarea echipei

  • funcţionarea echipei

  • evaluarea comună a cunoştinţelor

  • identificarea de noi cunoştinţe

  • coordonarea acţiunilor.

Învăţarea instituţională a fost un ciclu, abordînd schimbările şi tendinţele spre perfecţiune:

  • cunoştinţele noi sunt promovate de grupe (strategii, politici, instrucţiuni, reguli);

  • cunoştinţele sunt aplicate de indivizi (împărtăşirea valorilor comune, comunicarea, dezvoltarea modelelor de acţiune);

  • personalul evaluează şi partajează cunoştinţele noi (testarea, gîndirea sistemică, feed-back) .

Tradiţional au fost organizate întrunirile săptămînale „La o ceaşcă de cafea” la filiala „Ovidius”, unde au avut loc discuţii, dezbateri şi analize pe marginea unor noi servicii de activitate, pe marginea unor articole de specialitate, pe domenile: politici de bibliotecă, viziuni, reguli, norme care asigură un climat organizaţional pozitiv, o cultură instituţională adecvată.

La filiala „O. Ghibu” formarea profesională s-a realizat conform unui program special sub forma unor dezbateri:

  • Facilitarea acomodării, familiarizarea cu mediu instituţional al tînărului angajat

  • Integrarea profesională, identitatea şi rolul în echipă

  • Delegarea sarcinilor – o şansă a promovării salariaţilor

  • Statistici, evidenţe de bibliotecă, modificări regulamentare

  • Forme şi metodologii de activitate: înregistrare, deservire, organizarea expoziţiilor, a manifestărilor culturale, verificarea fondului, înregistrarea referinţelor bibliografice, evidenţa statistică, lucru cu restanţierii, aranjarea la raft, cunoaşterea resurselor infodocumentare, a periodicii, instruire în posedarea şi mînuirea tehnologiilor informaţionale, însuşirea modulelor şi a legislaţiei de bibliotecă, a fişei postului, a regulamentului de funcţionare, a politicii de achiziţii şi personal ş.a.

Fiecare filială lunar a organizat Şedinţa personalului, unde au fost discutate realizarea obiectivelor comune şi specifice, direcţiile prioritare de îmbunătăţire. Managerii au participat la aceste şedinţe pentru a determina gradul de diseminare a conoştinţelor, pentru a evalua competenţele personalului, cît şi identificarea problemele.

Pe parcursul anului 2009, la BM au fost organizate în total 64 de acţiuni de instruire la care au participat 1 132 de bibliotecari. Subiectele cele mai importante şi reprezentative au fost:

  • Brainstorming Servicii de referință – de ce? cum?

  • Barinstorming Ce imagine avem ? Ce imagine vrem?

  • Masă rotundă Componenta umană a imaginii

  • Masă rotundă Voluntari: invitaţie la colaborare

  • Atelier Biblioteca şi comunitatea: relaţii şi imagine

  • Atelier Servicii de referinţă tradiţionale şi moderne

  • Atelier Ce este un blog?

  • Atelier Biblioteca publică – biblioteca scolară. Colaborare conlucrare şi parteneriat în sprijinul temelor de acasă

  • Atelier Tandem de colaborare între bibliotecile publice şi şcolare

  • Atelier Tehnologii şi servicii oferite de Web 2.0

  • Master-class Cum se elaborează un plan de relaţii publice

  • Master-class Elaborăm împreună fişa postului

  • Master-class Descrierea analitică a ediţiilor periodice

  • Master-class Referinţe bibliografice în format electronic

  • Master-class Serviciul Întreabă bibliotecarul?

  • Master-class Organizarea şi desfăşurarea Zilei bibliografiei

  • Master-class Evaluarea conteză: prezentarea softului biblioreferinţă

Biblioteca Publică de Drept împreună cu Centrul de Informare și Documentare Chișinău au organizat o dezbatere avînd ca tematică furnizarea serviciilor de referință în cadrul BM și modalitatea de culegere a datelor statistice.

Ideea organizării unui astfel de eveniment a apărut din mai multe considerente: dificultățile cu care se confruntă bibliotecarii de referință în activitatea profesională cotidiană și sugestiile care au parvenit din partea studenților ce au realizat cursul Servicii informaţionale şi servicii de referinţe în cadrul Bibliotecii Publice de Drept. Ținerea la zi a statisticii în cadrul bibliotecilor-filiale este uneori confuză, pentru că din multele activități pe care le realizează bibliotecă activitatea de referință este greu de delimitat, dificiă, deoarece pe lîngă activitatea propriu zisă de a răspunde la întrebări, oferi cartea spre împrumut este nevoie și de bifată, calculată, colectată informația statistică, iar deseori chiar o povară, pentru că pe lângă fișa de statistică cu privire la împrumut se elaborează și cea a referințelor bibliografice. Astfel pentru organizarea sesiunii de brainstorming au fost selectate trei subiecte: Cum identificăm tranzacțiile de referință?, Care sunt indicii cantitativi de măsurare ai tranzacțiilor de referință?, Ce modalități de culegere a datelor statistice pot facilita activitatea bibliotecarului de referință?.

Prin acest eveniment organizatorii şi-au dorit să intre în dialog activ în jurul unei probleme cu care ne confruntă bibliotecarii din cadrul Bibliotecii Municipale, şi anume cea referitoare la serviciile de referinţă, la fel au dorit să se împărtăşească experienţa, ideile, păreri, informaţii celor din mediul biblioteconomic practic despre colectarea datelor statistice cu cei din mediul academic pentru a identifica soluţii, direcţii inovatoare de acţiune vis-a-vis colectarea datelor statistice cantitative. Astfel cea mai optimă activitate a fost cea de brainstorming, deoarece se mizează pe discuţii dinamice, dar şi într-o atmosferă relaxată.

Sesiunea de brainstorming s-a realizat conform urmatorilor parametri: participanţii au fost împărţiţi în 3 grupuri (A, B, C) care s-au rotat la un interval de 30 min pentru a dezbate toate temele puse în discuție. La fiecare masă a moderat discuţia cîte un moderator al cărui rol a fost de a sprijini procesul de comunicare ţi desigur de a ajuta la considerarea şi structurarea tuturor ideilor produse şi acceptate de grup pentru definitivarea rezultatului final. La fel în cadrul grupului fiecare moderator a fost asistat de cîte un facilitator, care a încurajat schimbul de informaţii şi a stimulat participanţii de a se exprima. La fel la aceeaşi masă a participat cîte un expert care a evaluat desfășurarea discuțiilor.

Rezultatele brainstormingului au fost materializate prin elaborarea unui proiect, finanțat de către Ambasada SUA prin intermediul programului Granturi mici pentru absolvenţi, ce propune în final elaborarea unui soft privind culegerea datelor statistice cu privire la serviciile de referință în cadrul celor 31 filiale din municipiul Chişinău.

Creativitatea formatorilor a fost cu succes implementată în cadrul Barinstorming-ului Ce imagine avem? Ce imagine vrem? Aspectul inovativ s-a determinat în discuţiile participanţilor. Fiind împărţiţi logic în trei grupe: manageri intermediari, masteranzi, şefi de filiale, ei au avut sarcina să contureze imaginea dorită. Răspunsurile au demonstrat că bibliotecarii sunt ataşaţi de profesia sa, că doresc să fie recunoscuţi în socetate şi că identitatea bibliotecii se racordează la acţiunile fiecărui salariat.

Un eveniment important şi o ocazie de favorabilă a fost vizita lui V. Cuzmin de la UNESCO, Programul Informaţia pentru toţi. A fost invitat de Ministerul Culturii pentru a face un audit al bibliotecilor din Republica Moldova. Biblioteca Municipală în raportul final a fost evaluată ca o instituţie competentă, prosperă profesional.

 În anul 2009 s-a îmbunătăţit comunicarea între bibliotecari, s-a simţit o apropiere colegială. Managerii şi bibliotecarii din reţea s-au consultat şi au făcut schimb de idei. Extimarea necesităţilor de formare profesională s-a efectuat în baza metodei Ştiu/Vreau să Ştiu Este o tehnică folosită pentru dezvoltarea gîndirii critice care ajută la conştientizarea de către fiecare participant a ceea ce crede că ştie despre o temă sau un subiect în discuţie, ce ar mai dori să afle şi în final ce a aflat nou despre subiectul respectiv. Bibliotecarii au răspuns:

 

  Concluzii:

BM are o cultură a inovării şi învăţării

BM este preocupată pentru bunăstarea şi prosperitatea personalului

Echipa Hasdeu are o identitate în comunitatea biblioteconomică

BM asigură facilităţi pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor şi abilităţilor bibliotecarilor

Managementul cunoştinţelor se caracterizează prin conciliere, sprijin, suport

Tatiana COŞERI, director adjunct, Preşedintele Filialei municipale a ABRM

 

Răspunde. Expuneți părerea.

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s